Pentru cei care iubesc istoria și locurile în care se pot bucura de urmele unei civilizații de mult apuse, Delphi reprezintă un “must”, după cum se spune. El este nu doar cel mai sfânt și mai frecventat loc al Greciei antice, încărcat de legende, ci înfățișează celui care îl cercetează și o parte din Parcul Național Parnas. Pentru antici, Delphi era “buricul pământului” (omphalos), fapt marcat de o piatră aflată acum în muzeu. Zeus însuși l-ar fi determinat ca atare, conform legendei. El a trimis doi vulturi de aur să zboare din direcții diferite, iar la locul lor de întâlnire a aruncat din cer o piatră, care să marcheze centrul Pământului.

către intrarea în Muzeul de Arheologie, Delphi

muzeul, Delphi

sarcofag din piatră din a doua jumătate a secolului al doilea,, descoperit în perioada 1828-1831

ombilicul Pământului

Muzeul Arheologic a fost construit în 1903, după planurile arhitectului francez Albert Tournaire, și lărgit în timp, pentru a adăposti noi artefacte descoperite în situl arheologic al Oracolului din Delphi și în împrejurimile sale.

Clădirea se află în afara orașului modern Delphi, la ea conducând șoseaua și o alee care oferă a perspectivă generoasă asupra văii, până la mare

.marea la Itea

Muzeul are câteva “vedete”, care ies imediat în evidență, în afara pietrei despre care am vorbit deja.

Sfinxul este prima dintre ele. Iți fură privirea imediat ce intri în sălile muzeului. El este un dar al bogatei insule Naxos, către Delphi. Se crede că, cu cei 12.5 m înălțime, pe care îi are, era așezat în vârful unei coloane de piatră, în apropierea oracolului. Preoții, recunoscători, au acordat locuitorilor insulei dreptul de prioritate în primirea oracolelor.

Sfinxul din Delphi

Locuitorii Argosului (Peloponez) au dăruit oracolului cele două statui, Kleobis și Biton, reprezentând figuri umane în mărime naturală. Herodot este cel de la care aflăm legenda. Se spune că ei ar fi fost fii unei preotese a zeiței Hera, care mergea, de la Argos,să se roage la un festival dedicat zeiței. Pe drum,  boii care îi trăgeau carul au fost răpuși de oboseală și atunci Kleobis și Biton au tras carul în locul lor. Impresionată de acest sacrificiu, preoteasa a rugat-o pe zeiță să ofere fiilor săi cel mai frumos dar pe care zeii îl pot oferi unui muritor. Hera a spus atunci că ei vor muri în somn, ceea ce s-a și întâmplat la sfârșitul festivităților. Cei doi s-au culcat în templul Herei, au adormit și nu s-au mai trezit.

Câtă înțelepciune în această legendă, care se adresează celei mai mari spaime a omului: teama de moarte…

Kleobis și Biton, Delphi

Dansatoarele din Delphi, descoperite în 1894, au stârnit multe discuții între istorici, în ceea ce privește datarea lor. Există mai multe teorii care plasează sculptura între 375-330 înainte de Christos. Judecând după frunzele de acant (model mult folosit în decorarea coloanelor corintice) de la picioarele lor, se pare că această statuie s-ar fi aflat în vârful unei coloane, de lângă Templul lui Apollo. I se mai spune și Coloana cu frunze de acant.

Dansatoarele din Delphi

Conducătorul de car este una dintre cele mai cunoscute piese ale muzeului. Statuia a fost descoperită în 1896 tot în zona Templului lui Apollo și a făcut parte dintr-un ansamblu mai mare, din bronz, incluzând și carul, despre care se credea că a fost oferit oracolului de către Polyzalos din Sicilia, după ce a câștigat o cursă la Jocurile Pythice, care aveau loc din patru în patru ani. Specialiștii sunt însă de părere că, în conformitate cu stilul său, statuia provine din Atena. Caracteristic și neobișnuit la această statuie sunt ochii din sticlă. Mie nu prea mi-a reușit fotografia dar ei sunt foarte expresivi, contrastând cu rigiditatea corpului.

Conducătorul de car, Delphi

Antinuus, o statuie-cult, îl reprezintă pe frumosul tânăr, favorit al împăratului Hadrian. El venea din Bithynia, o provincie romană din N-V Turciei de astăzi, la malul Pontului Euxin (Marea Neagră). După ce s-a înecat în Nil în împrejurări misterioase (presupunerile oscilează între accident și sacrificiu uman), la ordinul împăratului a fost declarat semi-zeu și adulat ca atare în întregul imperiu. In cultura apuseană Antinuus este asociat cu homosexualitatea, după ce a apărut în lucrări aparținând lui Oscar Wild și Fernando Pessoa (poet portughez).

 Antinuus, Delphi

Fragmente din frizele care împodobeau teatrul din Delphi mi s-au părut interesante prin legenda pe care o ilustrează, legenda luptei zeilor Olympului cu Uriașii, fiii Pământului.

lupta zeilor cu uriașii, Delphi

The Archaeological Museum in Delphi

The Archaeological Museum in Delphi was built in 1903 according the plans of the French architect Albert Tournaire. Inside, you may see artefacts discovered at the site in Delphi. The most precious and well-knowen are: Omphalos, the Carioteer, the statues of Kleobis and Biton, The Dancers of Delphi, the Sphinx of the Naxians, Antinous.