Ca sa vedeti ce am mancat in Germania si unde, precum si cat costa mancarea acolo, va voi plimba prin toate orasele in care am fost. La acest capitol primeaza parerea mea ca, in Europa, mancarea e scumpa chiar daca nu mergi in locuri fancy. Asta dupa ce m-am obisnuit cu preturile din Asia…
un pahar de vin rose, local
La Stuttgart, am ales Stuttgarter Hof, un mic restaurant de cartier, cu mancare buna. Portia de snitel cu smantana, cu ciuperci si spatzle (specialitate locala, unfel de taitei din cartofi) – 11.90 euro, insotita de o salata cu porumb si cartofi, a lunecat foarte bine pe un val de vin rose, cu o culoare splendida. Acum, ca sa fiu sincera, n-am ales eu nimic aici, ci am fost invitata de fiica mea. Prilej care mi-a amintit cat de mandra am fost eu cand l-am invitat pentru prima data pe tatal meu la o cafea cu frisca si un suc de visine!
snitel cu smantana, cu ciuperci si spatzle
Stuttgarter Hof, StuttgartPentru ca totul sa fie perfect, la Heidelberg (unde am fost singura) am ales un restaurant vechi, Gold Hecht (Stiuca de Aur), aflat “in business” din 1717! Interiorul sau tipic german, aduce a salon vanatoresc. Terasa (unde am mancat) mi-a oferit privelistea intrarii pe Podul Vechi, datand din 1788.
interiorul restaurantului Gold Hecht, Heidelberg
Ce puteam manca aici, altceva decat carnati albi prajiti, cu varza murata si piure de cartofi, insotit de un pahar de Grune Veltliner rece! Grune Veltliner e un vin usor, sec, cu gust fructat, care mie imi place foarte mult. Totul a costat 18 euro. Si cand spun “totul” ma refer si la bacsis, numit aici “drinkgeld”, adica bani pentru baut. Cam 10% din costul tptal al consumatiei este acceptabil in Germania.
carnati albi, prajiti, cu varza murata si piure de cartofi
intrarea pe Podul Vechi
Fiindca la Esslingen ploua si eram aproape de ora de inchidere, n-am avut de ales si am intrat in primul restaurant deschis. S-a dovedit a fi unul cu specificgrecesc, numit Lukulion.
interiorul restaurantului Lukulion, Esslingen
Un pranz pentru doua persoane a costat aici, cu totul, 35 euro. Asta a insemnat un file de porc, umplut cu branza de capra si legume, avand drept garnitura orez cu rosii (15.90 euro), un gyros cu ciuperci si orez cu rosii (12.90 euro), o cola si un ceai de fructe (cate 2 euro).
file de porc, umplut cu branza de capra si legume, avand drept garnitura orez cu rosii
salata greceasca, cu feta si rosii
gyros cu ciuperci si orez cu rosii
La Ludwigsburg, m-am oprit sa mananc in drum spre gara, langa Primarie, la Ratskeller (Pivnita Primariei.
Ratskeller, Ludwigsburg
Am servit masa pe terasa, fiindca vremea era frumoasa. Pentru 16 euro am putut savura un snitel de curcan in stil vienez, cu cartofi prajiti si salata verde, am baut o sticla mica de apa plata si m-am rasfatat cu o inghetata mica, cu frisca.
snitel de curcan, cu cartofi prajiti si salata verde
La Nuremberg, vremea pranzului ne-a prins in Piata Centrala (Hauptmarkt), asa ca am ales acolo un restaurant cu specific german, Spalter Edelbiere.
Spalter Edelbiere, Nuremberg
Fiind sezon, am mancat salata de sparangel cu sase carnaciori de…Nuremberg!!, prajiti (13.50 euro), iar fiica mea a ales un medalion de porc, cu ciuperci (14.90 euro). Un pahar de vin alb a costat aici 4.90 euro si un Apfelshorle ( suc de mere cu apa minerala), 3.90 euro. A fost cel mai scump pranz pentru doua persoane: 40 euro, total.
In final, un gand al meu Este absolut suparatoare, in opinia mea, insistenta cu care esti intrebat – inainte de toate – in restaurantele europene, ce bei?! Asta cand in Coreea de Suds sau in Japonia ti se aduce automat la masa o cana cu apa rece si nimeni nu e curios ce bei. Daca vrei ceva, spui oricum, nu?!
Let’s Eat, in Germany!
Not much to explain here. I show you what and where I have eaten during the 5 days in Germany, and how much did it cost! After many vacations in Asia, prices in Western Europe are much higher, so the budget should be elaborated accordingly.
As a “complain” for Germany is the fact that the restaurants close very early (and not all are open on weekends!), and if you do not eat in time, you risk to stay hungry! So, you have to decide rapidly!
The dishes need no explanation, you can judge after the photos if it was yummy or not:)
Oh, frumos să iei masa cu fiica ta, mai ales dacă ai fost invitată de ea. O amintire de preţ. Să ştii că ai dreptate, dar cred că se întreabă pentru că băutura este tare scumpă în restaurante, chiar şi apa plată, şi aşa preţul final creşte şi el. 🙂 Normal că spui, dar poate se gândesc că îţi este jenă… 😀
Într-adevăr, mâncarea este scumpă în restaurante din ţări europene. Nu mai spun că în orăşelele pline cu turişti este scumpă, porţiile sunt mici (iar eu chiar nu mănânc mult, dar totuşi…) şi deseori poţi nimeri o mâncare proastă.
De calitate nu ma plang, n-am prea nimerit prost. Nici nu mi-e jena sa cer o bere sau un pahar cu vin, chiar daca sunt singura. Pur si simplu trebuie sa-mi croiesc bugetul altfel cand merg intr-o tara vest europeana. Pe aici, prin Balcani, preturile sunt mai apropiate de ale noastre. In plus, cand merg in Grecia sau in Croatia aleg sa stau intr-un studio, cu o mica chicineta, unde pot pregati repede ceva usor. In acele cazuri iau doar o masa pe zi la restaurant si nici aia intotdeauna. Salate, feta, rosii, iaurt cu miere si nuci, multe fructe, rezolva problema:)
Nu înţeleg dacă şniţelul şi cârnaţii sunt felurile tale preferate de mâncare sau dacă sunt felurile de mâncare tradiţionale din Germania.
Articolul mi se pare util şi interesant în egală măsură.
Multumesc, Laetitia!
E buna intrebarea ta, asa s-ar parea la prima vedere. Adevarul e ca nemtilor le place mult carnea si restaurantele nu sunt prea ofertante cu vegetarienii. In general, nemtii ca si austriecii, mananca “bine”, adica mult si cu carne, ca altfel nu e “satios”. Carnatii albi sunt specifici nemtilor si alaturarea lor la o mancare din varza murata (Sauerkraut), la fel.
De mai bine de un an incerc sa mananc mai mult vegetarian dar nu am renuntat complet la carne. Aici insa n-am avut prea mult de ales. Poate in Stuttgart, daca stiam unde sa caut, gaseam vreun restaurant vegetarian dar in oraselele mai mici, e mai greu. Peste cateva zile insa “ne mutam la resedinta de vara” si acolo eu decid meniul! Cu o piata plina de legume si fructe, la doar 35 km,va fi perfect!
O vara frumoasa iti doresc!
Mulţumesc mult!!! O vară frumoasă şi vouă! Mă gândeam că gastronomia românească se aseamănă în multe privinţe cu cea nemţească şi cu cea balcanică.
Aşteptăm fotografii şi de la desert:)), iar pentru meniuri mai lejere îţi recomand bucătăria mediteraneană:).
Numai bine, pe curând, Laetitia
Desertul am reusit sa-l ocolesc, de data asta, ceea ce – recunosc – e o performanta:)
ei, ce chestii “usoare” mananca si nemtii astia: “usurel ca un pan”, vorba Chiritei 🙂
Multumesc, Lucian!
Ziceai pe fb ca mai mult citesti ce scriu altii, zilele astea. Cam asa fac si eu (ma silesc totusi sa “termin” cu Germania, ca sa pot incepe sa povestesc despre South Korea Revisited:)) Am vazut la tine pe blog cateva chestii interesante, pe care revin sa le citesc incepand de saptamana viitoare, cand ma retrag la cabana, mai la racoare:)
si eu multumesc; iar la mine probabil ai vazut ceva despre Tibet: e fixul meu 🙂
Da, stiu:) Fiindca din varii motive nu voi ajunge acolo, desi mi-ar placea, ma multumesc sa citesc despre el pe alte bloguri.
All that food looks marvelous.
It was tasty too, Randy!
Even we find it sometimes very annoying that you can not get a glass of water with your meal. In Europe Serbian restaurant is obviously not possible unless you pay.
You let it always good food show lol … but it is indeed pieces much more expensive than in Asia, for example.
I know, Helma, and it is very anoying as drinks are very expensive in Germany. A glas of wine, for example, is over 4 euros. I don’t eat my meals with Cola, and a little bottle of water is not much cheaper than wine, so I preferred wine:) Thanks for the comment!
Ce m-a mirat mai tare a fost gyrosul grecesc servit cu orez cu rosii 🙂 In mod sigur in Grecia nu se serveste asa ceva 🙂 Orezul cu rosii si carne arata cu totul altfel, se cheama atzem-pilaf si arata cu totul altfel …
Si mie mi se pare, ca e prea multa carne in meniurile nemtesti. Dar snitelul vienez m-ar tenta 🙂 Si sucul de mere cu apa minerala 🙂
Stiu Dani, dar in fiecare tara, orice specific, se adapteaza gustului local:) Un gyros cu tzatziki era oricum mai bun. Dar fiica mea nu stie cum e tzatziki, ea nu a fost niciodata in Grecia. Oricum, mancarea nu a fost rea, iar eu ma pregatesc sa savurez originala in curand:)
These dishes are superb,Traveling Hawk! They seem really yummy.
And These restaurants have a great atmosphere.
Your stay in Germany must have been awesome one.Thank you for sharing these great pics!
Welcome back, Kumiko! Thanks for your visit here and the appreciation. Yes, it was good to be there for some days, with my daughter.
Am fost si eu in Germania,anul acesta,la Dortmund si trebuie sa recunosc ca nu mi-am permis sa mananc la restaurant pentru ca bugetul era cam limitat.Aveam inclus in pretuul cazarii de la hotel micul dejun.La micul dejun puteai sa iti alegi din foarte multe feluri:ochiuri,omleta,branza,branza topita,unt,vreo 4 feluri de sunca,vreo 5 feluri de dulceturi,cea mai buna fiind cea de portocale,foarte multe fructe,mere,portocale,banane,sucuri naturale,ceaiuru de tot felul,cacao cu lapte/bineinteles puteai sa iti alegi orice si sa te saturi pentru intreaga zi.In restul zilei,am preferat sa imi cumpar de la un fast food kebab cu 2,2 euro si o apa minerala cu 0,7 euro.Am preferat sa imi tin banii pentru meciul de fotbal pentru care de fapt mersesem la Dortmund si pentru turul orasului care a costat 7,5 euro.In rest am pers pe jos foarte mult,am avut 2 zile intregi de vizitat.Orasul e superb,nu se poate compara cu nimic din Romania,e mult prea frumos,mullt prea curat,nu intalnesti deloc cersetori si nici romi .Este un oras arian suta la suta.Oamenii sunt destul de amabili,aproape toti pe care ii rugam sa imi spuna ceva despre oras imi raspundeau amabil in engleza.Recunosc ca in cele 2 zile atat de mult m-am plimbat prin centrul orasului incat pot sa spun ca si peste cativa ani daca ma voi mai duce nu voi mai avea probleme,am ajuns sa cunosc orasul foarte bine.Trebuie sa recunosc ca germanii mi s-au parut mult mai amabili decat romanii din diverse orase din tara pe care le-am vizitat si care nu m-au prea ajutat atunci cand doream sa aflu ceva despre orasele lor/Asa ca povestea cu amabilitatea si ospitalitatea romaneasca chiar ca e o poveste,dar total neadevata.
Ma bucur, Cristian, ca ai avut o experienta placuta la Dortmund! Ai dreptate, sunt multe legende si oar din naivitate sau nestiinta le dam crezare…Trebuie sa vedem totul cu ochii nostri, pentru a ne convinge si a judeca singuri. Si asta e valabil pentru orice domeniu, nu doar pentru turism. Cu cat vei umbla mai mult, cu atat vei putea evalua singur aceste “legende”. Nu trebuie nici generalizat insa, ci tratat fiecare caz in parte, functie de particularitatile sale.