Surpriza din Szekesfehervar este Castelul Bory

Pe dealurile din nordul orașului Szekesfehervar, într-un cartier rezidențial, se află o surpriză: Castelul Bory sau Bory-var.

Este deschis pentru vizitare zilnic, între orele 9-17. Biletul de intrare costă 2000Ft., iar pentru studenți și pensionari numai 1500 Ft.

Din oraș se poate ajunge acolo cu autobuzul nr. 26, care te lasă chiar la castel. Biletele se pot cumpăra la șofer (310 Ft.). Noi am mers cu mașina, așa că nu pot spune exact de unde anume se ia autobuzul, din zona centrală.

Nu este o construcție veche, istorică, ci una ridicată de-a lungul a patruzeci de veri de către Jeno Bory (1879-1959), un localnic care a fost sculptor și arhitect dar și profesor de sculptură la Facultatea de Arte Frumoase și la Universitatea Tehnică din Budapesta.

Povestea a început în 1912, când Jeno Bory a cumpărat un teren pe care se afla o pivniță pentru vin și o presă de struguri. Incet-încet, a mărit-o și a transformat-o în locuință, la care a adăugat un studio de lucru pentru el. De abia după ce a adunat niște bani, pe care îi câștiga din vânzarea statuilor sale, după Primul Război Mondial, a început construcția castelului.

Castelul Bory
vedere spre oraș, dintr-un turn
Continue reading

Szekesfehervar un oraș la intersecție de drumuri între Balcani, Italia și Viena

La 50km sud-vest de Budapesta, în drum spre Balaton, se află un oraș cu aproape 100000 de locuitori, care a jucat un rol important în istoria Ungariei. Este Szekesfehervar, următorul nostru popas.

Locuit încă din secolul al V-lea înainte de era noastră, mai târziu în timpul stăpânirii romane a purtat numele de Gorsium sau Herculia. Când în secolul al V-lea au venit aici triburi slavice, numele s-a schimbat în Belehrad, pentru ca în Evul Mediu să fie cunoscut drept Alba Regalis.

Marele Prinț Geza, tatăl celui ce avea să devină regele Ștefan și apoi Sf. Ștefan, a fondat aici un oraș în anul 972. Acesta a fost menționat documentar pentru prima dată în 1006, sub numele de Alba Civitas. Regele Ștefan a extins și fortificat așezarea, care a devenit apoi locul de încoronare a 43 de regi și cel de înmormântare a 15 regi.

O bazilică a fost ridicată între 1003-1038 dar a fost distrusă în timpul stăpânirii otomane, care a durat 145 de ani, până în 1688. Otomanii nu doar au distrus bazilica dar au demolat și palatul regal și au prădat mormintele regale. Au construit moschei și au redenumit orașul, Belgrad, „orașul alb”.

Abia în 1703 așezarea și-a recâștigat statutul de oraș regal liber, iar în 1777 împărăteasa Maria Thereza i-a acordat statutul de sediu episcopal. Orașul a început să prospere.

In vremurile apropiate nouă, aici s-au dezvoltat două fabrici cunoscute prin produsele lor, Ikarus (autobuze și autocare) și Videoton (electronice).

Palatul Episcopal
statuia regelui Ștefan
în centru
Primăria orașului
Muzeul Ceasurilor
Continue reading

Credință, istorie și artă la Pecs

Să fi scris în postarea anterioară și despre aspectul spiritual al orașului, aș fi riscat un articol prea lung, așa că am preferat să vă arăt separat ce este cu adevărat acest amalgam de credințe, impus de istorie și acceptat de oameni.

In oraș sunt numeroase locuri de cult dar nu le-am vizitat decât pe cele legate de istoria și evoluția sa. Necropola paleocreștină, catedrala romano catolică, moscheea și sinagoga sunt fațete diferite ale istoriei comune a orașului, ale devenirii sale în timp.

cristogramă = monogramă sau combinație de litere care semnifică numele lui Isus Christos
mihrab = locul în care se face închinarea spre Mecca
menorah = sfeșnic cu șapte brațe, simbol al poporului evreu
semiluna, simbolul Islamului și crucea creștină
Continue reading

Două zile în Pecs, oraș cu rădăcini romane, un obiectiv UNESCO, o bogată moștenire otomană și un amestec arhitectural impresionant

Pecs, considerat unul dintre cele mai frumoase orașe din Ungaria, se află în afara autostrăzii care leagă România de vestul Europei și, de aceea, cred că este mai puțin vizitat de către compatrioții mei. Totuși, el este legat de Budapesta printr-o cale ferată construită în 1882, precum și de M6 și M60.

Aflat în sud-vestul țării, al cincilea oraș ca mărime din Ungaria (145000 locuitori la ultimul recensământ, 2016), a fost Capitală Culturală Europeană în anul 2010.

Am alocat două zile pentru vizitarea sa dar, fiind atât de multe de văzut, ar fi trebuit să mă gândesc la trei! In consecință, n-am reușit să văd Complexul Cultural Zsolnay, cu un muzeu de ceramică și porțelan foarte bogat. Poate cu ocazia vreunei vizite ulterioare.

Piața Szecheny
Primăria din Pecs
Teatrul orașului
Continue reading

Memorialul de la Mohacs, o cotitură în istoria Europei

Distanța dintre Szeged și Pecs, următoarea noastră oprire, fiind de sub 200km, m-am gândit că ar fi interesant să facem o mică abatere în direcția localității Satorhely, pentru a vizita Memorialul  de la Mohacs.

Bătălia de la Mohacs suna un clopoțel în mintea mea dar, în afară de faptul că a însemnat ceva important pentru Europa, nu-mi aminteam altceva din anii de școală. Și fiindcă la fața locului n-am găsit prea multe informații sau explicații, am citit la întoarcere – mai ales în revista Historia – pentru a vă povesti și vouă, aici.

Vremea, la momentul vizitei, era destul de amenințătoare, nori negri bulucindu-se deasupra locului, ceea ce a conferit un aer și mai dramatic vizitei.

Memorialul de la Mohacs
Continue reading

Ce să vezi la Szeged, Ungaria

Szeged este cel mai estic oraș al Ungariei, situat la doar 150km de Timișoara, deci un loc unde o excursie de weekend poate fi făcută foarte ușor. De data aceasta, el a reprezentat primul popas în circuitul pe care ni l-am propus în Ungaria, în primăvara acestui an.

Cu o populație ce tinde spre 200000 locuitori, din care peste 40000 sunt studenți, al treilea ca mărime în Ungaria, Szeged este un oraș plin de farmec, cu monumente, fântâni, flori și numeroase case construite în stil Art Nouveau.

O înșiruire de piețe, înconjurate de clădiri monumentale, prilejuiesc o plimbare agreabilă. Aici trebuie menționat că ruperea unui dig de pe Tisa, în 1879, a cauzat o mare inundație care a cruțat doar circa 300 de case din oraș. Totul a fost apoi reconstruit pentru a face Szegedul, așa cum a promis împăratul Franz Joseph, “un oraș mai frumos decât a fost”.

Memorialul Marii Inundații (1879), pe malul Tisei (Gyorgy Segesd, 1979)
Continue reading

11 zile de aprilie în Ungaria

Când zilele încep ușor-ușor să se încălzească, toți copacii sunt deja înverziți și lalelele multicolore și narcisele îmbracă straturile din fața caselor și din parcuri, dorul de ducă începe să tragă de mine, amintindu-mi că lumea largă mă așteaptă.

Nici aprilie 2024 nu a făcut excepție, numai că eu eram înscrisă la o excursie de grup care, din păcate, s-a anulat, neexistând suficienți amatori (sper însă că o voi putea face în septembrie!). Ce să pun în loc, m-am întrebat? Și atunci mi-a venit în minte țara cea mai apropiată, Ungaria.

Este țara prin care trec mereu, în drum spre diverse destinații europene. Am fost la Budapesta de câteva ori și la Szeged la fel, fiindcă e foarte aproape de Timișoara. Am văzut și Szentendre și Kecskemet, cu mici abateri din drumul principal dar…atât! Sigur, am mai oprit în câteva locuri pentru câte o noapte (Nagykanisza, Hegyeshalom), înainte de a ne continua drumul spre alte zări dar…atât!

Am cercetat câteva bloguri, am notat obiective de vizitat, am citit informații pe niște site-uri de pe internet și, curând, s-a conturat în minte un traseu. Iată-l: Timișoara-Szeged-Pecs-Szekesfehervar-Visegrad-Eger-Timișoara. In total, 1254km parcurși cu mașina între 17-28 aprilie, anul acesta.

credit: arashi
Continue reading

Călătorie în Croația, toamna 2023. Ultimul popas: Primosten

Ultimul popas făcut în Croația anul trecut a fost la Primosten. Aflat în Dalmația Centrală, la 29km de Sibenik și 33km de Trogir, Primosten, cândva un mic sat de pescari, numără azi 2800 de locuitori.

Este un loc care atrage prin orașul său vechi, aflat pe o mică peninsulă rotundă, prin plaje și apa limpede de nuanțe diferite, așa cum ne-a obișnuit Croația și, nu în ultimul rând, prin atmosfera dată de numeroase restaurante cu terasele așezate pe malul mării, cafenele, mici magazine cu suveniruri și brutăriile (pekara) care îmbie mereu cu ceva proaspăt și gustos.

Primosten
orașul vechi
Continue reading