Sinceră să fiu, grădinile astea m-au dezamăgit. Mi le imaginam altfel. Probabil sub influența unor versuri arabe, visam la trandafiri dar nu erau decât câțiva, cam pricăjiți. E drept că n-am stat foarte mult acolo, că mi-era tare cald și mai aveam mult de mers până la Yazd…

Totuși, Grădinile Fin din Kashan sunt considerate de unii printre cele mai frumoase grădini persane. “Eu încă sper, mă gândeam, că voi mai vedea și altele, mai frumoase”…

intrarea la Grădinile Fin, Kashan

Pentru a înțelege farmecul unei grădini persane m-am documentat mai bine și iată ce am aflat:

Char Bagh reprezintă planul unei grădini persane sau musulmane, bazat pe cele patru grădini ale paradisului, descrise de Coran. Deci, orice grădină persană are un plan geometric, în care predomină pătratul și dreptunghiul.

Un zid înalt înconjoară grădina, atașată de multe ori unei construcții, fie un palat sau moscheie, fie unei locuințe private. Ea reprezintă un loc de meditație și relaxare, mai ales în cazul unei grădini private sau un loc de socializare, dacă grădina este publică.

Elementele care influențează planul grădinii sunt lumina soarelui, umbra, apa și construcțiile.

Axul principal al grădinii este un canal cu apă, adusă de la mare distanță, de obicei placat cu cărămizi sau plăci de ceramică. El împarte grădina în patru alte grădini mai mici (printr-un alt canal), în care sunt plantați pomii pentru umbră și fructe, arbuști și flori. Pomii care predomină sunt chiparoșii.

Pavilioanele sunt construite tot pentru umbră și pentru a adăposti bazine cu apă, care oferă umezeala necesară grădinii, putând fi folosite și pentru baie. Nu de puține ori, ele sunt frumos decorate cu picturi. Intr-o grădină persană se mai găsesc fântâni și vase cu flori, care alături de copaci, oferă răcoarea și umiditatea necesară unui spațiu de relaxare.

Există dovezi ale existenței unor asemenea grădini cu 4000 de ani înaintea erei noastre. Grădina marelui rege Cyrus avea un plan geometric și canale din piatră pentru transportul apei. Mitologia creștină a descris în același mod Grădina Edenului.

Aceste grădini au fost construite pentru a permite retragerea din mediul natural aspru al Iranului.

Tot acest concept de aranjare și structurare a unei grădini a fost dus de către împăratul Mughal Babar, în India, pentru a construi acolo un mausoleu. Planul s-a răspândit și găsim acum în India multe asemenea grădini, dintre care una din cele mai cunoscute, cea a Taj Mahalului.

Bagh-e Fin, Kashan

Bagh-e Fin din Kashan este o grădină istorică, ale cărei începuturi își au originea în era Safavidă dar care a prins contur precis în timpul domniei șahului Abbas I (1587-1629). Ea a fost restaurată prima dată în timpul șahului Qajar Fath Ali. Din 2012 Grădina de Portocali, cum mai este numită Grădina Fin, face parte din patrimoniul UNESCO, alături de alte opt grădini persane.

Incă de la intrare ne întâmpină canalul cu apă, placat cu faianță albastru-verzuie, care conduce apa spre un bazin aflat în fața unei construcții împodobite cu motive persane.

E prezent și zidul, cu câte un turn rotunjit la colțuri, iar la umbra copacilor așteaptă divanurile unui mic restaurant.

Printre copaci se zăresc și alte construcții, cum ar fi un mic muzeu sau hamam-ul (baia).

Cel mai frumos este pavilionul central, pictat, în care trei grații locale au acceptat să-mi pozeze.

Inainte de a părăsi grădina, mai trebuie amintit un fapt real din istoricul său. In anul 1849, în hamam-ul mic a fost asasinat aici primul ministru de atunci, Amir Kabir. Ca să vedem că istoria se repetă întotdeauna, nici atunci cei care voiau binele țării și chiar făceau ceva pentru ea, nu erau văzuți cu ochi buni de dregătorii corupți, care nu doreau altceva decât binele buzunarului lor.

Amir Kabir, provenit dintr-o familie simplă și deloc bogată (tatăl său a fost bucătar la curtea regelui și Amir Kabir a început ca și grăjdar) și având calități remarcabile, a urcat pe rând treptele ierarhiei sociale până la a ajunge prim ministru în 1848. El a fost cel care, în condițiile unei țări falimentare, a ordonat investigații în probleme de corupție și dare de mită, a redus plata celor din serviciu public și pensiile, a încurajat construcția de canale, fabrici și bazare, a trimis meșteșugari în Rusia și Imperiul Otoman pentru a se perfecționa, a mărit taxele de import și a încurajat industria și agricultura autohtone.

Fiecare măsură luată i-a înfuriat tot mai tare pe dușmanii săi. In 1851 el a fost demis și trimis să trăiască la Kashan. Ei au plănuit însă și asasinarea sa, care s-a înfăptuit în ianuarie 1852, în hamam-ul din Grădinile Fin, unde se pregătea pentru vizita la Șahul Nasseredin. Acesta îl anunțase că l-a iertat și dorește să-l vadă dar, între timp, a trimis asasinii să-l execute.

Lângă grădină se află câteva chioșcuri unde puteți cumpăra suveniruri dar și fructe, dulciuri și apă îmbuteliată.

Fin Gardens in Kashan, the Model of the Persian Garden

Bagh-e Fin or Orange Garden is a typical Persian garden in Kashan. The elements you should take into consideration speaking about a Persian garden are the geometrical plan, the water channel, the trees planted for shade, the basins, fountains, pavilions, flower pots. The light of the sun, the shadow, the water and the man-made structures are important. You will see them in all the gardens.

Even if the Fin Garden may be older, it is considered that its origins are in the era during the Shah Abbas I (1587-1629). It is a walled garden, with a char bagh plan (all the elements I already told you above), worth to be seen in order to understand this concept.

I was a little disappointed because, may be under the influence of some Arabic verses, I expected a garden full of flowers, mainly roses…

Fin Garden is one of the 9 Persian gardens belonging to the UNESCO heritage.