Grădina cu Lotuși nu este neapărat un obiectiv turistic. Ea este fundalul unei cafenele, Lotus Cafe, și face legătura cu un templu, Pura Taman Saraswati. Acesta este dedicat lui Dewi Saraswati, zeița învățării, a literaturii și artelor și este unul dintre complexele religioase mari din Ubud.
Grădina cu Lotuși, Ubud
Agung Rai Museum of Art, pe scurt ARMA, este un loc din Ubud unde și-ai putea petrece mult timp. Și asta nu doar pentru a vizita bogata colecție de artă sau a participa la seminariile organizate aici, referitoare la arta și cultura balineză, ci și pentru a te bucura de generoasele spații verzi, punctate de mici sculpturi.
Muzeul este deschis zilnic, între 9 – 18 și intrarea costă 60000 Rp. (aprox. 5US$), în contul cărora primești și un ceai sau o cafea.
intrarea în muzeu
una dintre clădirile muzeului
Situat chiar în centrul Ubudului, vis-a-vis de piață, Palatul din Ubud (Puri Saren) este un exemplu de artă arhitecturală balineză. Deschis zilnic pentru vizitatori, începând cu ora 8 și fără taxă de intrare, palatul este deseori inclus în plimbările turiștilor prin oraș.
Palatul din Ubud, intrarea principală
Piața din Ubud este mică dar interesantă pentru noi, fiindcă vedem câteva fructe necunoscute până acum. E bine să mergi devreme la piață, până cel târziu la 9, pentru a surprinde toată agitația.
De la prânz, ea rămâne doar o piață de artă, cum noi n-am apucat să vedem fiindcă la acele ore eram mereu în altă parte. Balinezii au reale înclinații artistice,satele din jur fiind axate pe câte un meșteșug cum ar fi sculptura în lemn, cioplitul pietrei, pictura, etc. Produsele lor se vând în diverse magazine din Ubud dar și direct, în piață.
piața din Ubud, Bali
Foarte mulți aleg Bali pentru a se răsfăța măcar o săptămână pe plajele sale, a face scufundări (dacă se pricep), a vizita 2-3 temple reprezentative și una-două orezării și a trece în viteză prin Ubud. Noi am ales însă să stăm o săptămână în Ubud, inima culturală a insulei.
Istoria orășelului începe în secolul al 8-lea, prin venirea aici a unui om sfânt din India, Rsi Markaneya. Lui i se datorează construirea unui sistem de irigații pe insulă, înființarea banjar-ului – un consiliu al satului – , alegerea locului pentru așezare, în dealurile din centrul insulei, încărcate de energie pozitivă și chiar punerea bazelor hinduismului balinez, numit Agama Tirta, adică religia apei sfinte.
Ubud, Bali
Ubud, orășelul pe care l-am ales drept reședință, între 27 mai și 3 iunie anul trecut, merită cu adevărat să fie vizitat fiindcă are multe de oferit. Cel puțin pentru mine așa a fost. Știți și voi că aprecierile astea sunt foarte subiective. Dar veți judeca singuri după ce, data viitoare, voi povesti mai multe despre el.
Acum vreau doar să vă arăt unde am locuit.
Aya’s Rooms, Ubud
Bali, numită “Insula zeilor”, “Dimineața Lumii” sau “Insula celor 1000 de pura“, este o insulă micuță din arhipelagul indonesian, situată între insulele Java și Nussa Tenggara. Intr-o țară cu populație musulmană, Bali este o oază hindusă. Poarta de intrare pe acest tărâm este reprezentată de Aeroportul Ngurah Rai din Denpasar, capitala insulei. Poți ajunge aici din Singapore, ca noi sau din Kuala Lumpur. Cei mai mulți turiști leagă vizita în Bali de o ședere, mai lungă sau mai scurtă, în cele două metropole amintite.
Aeroportul Denpasar, Bali
Secolele 17 și 18 au însemnat pentru Malacca dominația olandeză, în special a Companiei Indiilor de Est. După un asediu de 6 luni, timp în care mare parte din oraș a fost distrusă, în 1641, Malacca era cucerită de olandezi. Când în 1795 Olanda a fost cucerită de francezi, Prințul de Orange a ordonat predarea către englezi a teritoriilor coloniale. Britanicii au oferit pentru Malacca, Bencoolen, în Sumatra și au rămas stăpânii coloniei până la proclamarea independenței, în 1957.
Christ Church, în centrul orașului Malacca
un simbol olandez
Deși au adăstat în această zonă timp de 130 de ani, urmele portughezilor în orașul Malacca nu sunt prea multe. Ei au sosit în 1509 pe urmele condimentelor și dorind să-și extindă și întărească comerțul cu negustorii chinezi. Malaezienii din sultanat i-au atacat și i-au capturat. De abia în 1511 a reușit Alfonso de Albuquerque să cucerească orașul, iar sultanul s-a refugiat în Johor.
în așezarea portugheză, cu ochii spre Strâmtoarea Malacca
Jalang Tukang Emas sau Strada Aurarilor, scrie clar la colțul străzii. Atunci, de unde numele de Strada Armoniei? Explicația vine repede: pe această stradă nu prea lungă din Malacca se găsesc, la mică distanță unul de altul, trei lăcașuri de cult, reprezentând trei religii diferite: budhismul chinez, islamismul malaezian și hinduismul indian. Oamenii se roagă aici, alături, se închină unor zei și dumnezei diferiți și trăiesc pașnic în bună înțelegere. Religia nu îi desparte pe unii de ceilalți ci dimpotrivă, îi unește, fiindcă fiecare învață că trebuie să-ți respecți aproapele și să-l iubești ca pe tine însuți. Vrajba lumii globale moderne pare departe în acest colț al Malaeziei.
aceasta este Strada Armoniei din Malacca
