Halfeti, o localitate aflată pe malul estic al Eufratului, are o legendă care amintește de Romeo și Julieta. Doi tineri, Halil și Fatma, a căror iubire nu a putut fi acceptată de părinții lor, au decis ca mai degrabă să moară împreună, decât să fie despărțiți. De mână, ei s-au aruncat în apele Eufratului. In amintirea lor, întreaga zonă a fost numită Halfeti, nume rezultat din Halil și Fatma.
Istoria de peste 3000 de ani a locului arată cum acesta și-a început existența ca fortăreață, construită de asirieni, cam prin anul 800 înainte de Christos. Apoi, a avut pe rând numeroși stăpânitori, până la a ajunge, mai aproape de vremurile noastre, la romani, bizantini, armeni, mameluci și apoi otomani.
Barajul Birecik, ale cărui ape au acoperit Halfeti dar și alte sate din zonă (peste 6000 de locuitori au fost relocați), face parte dintr-un proiect al Turciei, ce cuprinde 21 de baraje, gândite a furniza energie electrică dar și apă pentru irigații. El are o înălțime de 62.5m, de la fundație și a fost construit deasupra ruinelor anticei Zeugma.
După darea în folosință a barajului (2000), apele lacului de acumulare au crescut cam cu 40m, acoperind Halfeti și alte sate de pe malul fluviului. Locuitorii au construit o nouă așezare, la 15km de vatra satului lor. Aceasta a fost numită Noul Halfeti și are azi peste 40000 de locuitori.
In vechiul Halfeti, casele și moscheia au fost acoperite de ape, doar minaretul moscheii ivindu-se deasupra apei. Au mai rămas, părăsite, cu ferestrele goale ca niște ochi orbi, doar casele aflate mai sus, pe coaste. Locul a devenit, în timp, un obiectiv turistic.
Acum numeroase ambarcațiuni fac tururi de una-două ore până la Halfeti, pe lacul de acumulare de pe anticul Eufrat. Acolo, vasul se oprește puțin. Se fac fotografii, se cercetează, din priviri, locul. Turiștii mai pot vedea în mal niște grote, în care oamenii se ascundeau în vremuri de restriște.
Pe drum, se trece pe sub zidurile, acum în ruină, ale vechii cetăți. Unele ambarcațiuni opresc aici, pentru vizită. Noi n-am oprit.
Trecem sau suntem întrecuți de alte ambarcațiuni, cu lume multă la bord. Se aude muzică, râsete, fluturări de mâini.
Ne mai oprim o dată sus, deasupra lacului, pentru o ultimă privire și fotografie.
Nu părăsim încă aceste locuri, până nu amintesc despre trandafirul negru. Acești trandafiri înfloresc doar aici, nicăieri altundeva în lume datorită compoziției solului și microclimatului format de Eufrat. I se mai spune și “mireasa care plânge”, aluzie la legenda despre Halil și Fatma. De fapt, florile nu sunt negre, ci bordo foarte închis și catifelat, care la soare pare negru.
A fost o după amiază plăcută, petrecută pe apă, cu istorie și legende.
Halfeti, the Sunken Town
Not far from Gaziantep, a sunken antique town called Halfeti is a popular tourist destination.
After a short road trip, one takes a boat from Halfeti to the Old Halfeti, the sunken town.
Once the Birecik Dam was started to function (2000), the water of the lake raised by 40m, and covered more locations on the Eastern shore of Euphrates. Tourist go now to see the minaret of the mosque, rising over waters, and the sunken houses. More than 6000 inhabitants have been relocated from several locations.
On the way, the ruins of the Rumkale fortress can be seen or even visit.
At the restaurants on the shore, an appreciated dish is the Halfeti kebab with aubergines, and some local fish.
