Intre Gaziantep și Adyaman, am poposit preț de câteva ore în Șanliurfa (aprox. 687000 locuitori și o zonă metropolitană de aprox. 2.3 milioane). Am vizitat aici Grădinile Balikligol și Moscheea Mevlid i Halil și, în plus, renunțând la timpul pentru masă, Muzeul de Arheologie și Muzeul de Mozaicuri.
Șanliurfa este așezată în sud-estul Anatoliei, la 40km de Siria. Numită Urfa de turci, Edessa de greci și Al-Ruha de arabi, acesta este străvechiul Ur al chaldeenilor. Considerat locul de naștere al patriarhilor Avraam și Iov, acesta este “Orașul Profeților” dar și “Ierusalimul Anatoliei“, aflat la intersecția unor importante căi comerciale de pe Drumul Mătăsii.
Ca și în cazul vechiului Antep, devenit Gaziantep, în 1984 Parlamentul turc a decernat orașului titlul de “Șanli”, adică “glorios”, pentru comportamentul în timpul războiului turc pentru independență.
Intemeierea așezării este stabilită în secolul al 12-lea, înainte de Christos, odată cu fortificarea unei stânci. Fundația actualului oraș se datorează unui general al lui Alexandru cel Mare, care – după moartea conducătorului său – și-a stabilit aici un imperiu, pe care l-a stăpânit cu numele de Seleucus I Nicanor.
Grecii, romanii, bizantinii, parții au stăpânit vremelnic locurile, până au fost cucerite de către Baldwin de Boulogne, liderul primei cruciade, care a format aici Țara Edessei. Nici ea nu a supraviețuit mai mult de 50 de ani, când a fost cucerită de atabezii din Alep. Evenimentul a declanșat cea de-a doua cruciadă care, la rândul său a pregătit căderea Ierusalimului (1187).
Mongolii și mamelucii și-au disputat apoi aceste teritorii în secolul al 13-lea dar în 1516 au fost învinși de către sultanul otoman Selim I.
Lacul Balikli și Moscheea Rizvaniye
Balikligol înseamnă în limba turcă “lac cu pești”. Legenda spune că regele Nimrod I l-a pedepsit pe profetul Avraam pentru distrugerea vechilor idoli păgâni, aruncându-l din cetate într-un foc uriaș. Dumnezeu însă, spun legendele iudaice și islamice, a transformat imediat focul în apă, iar bucățile de lemn arzânde au devenit pești care înnotau în lac. Urmașii lor au prosperat, fiind considerați sacri. Cine încearcă să îi pescuiască sau să îi mănânce, orbește și nu va avea noroc, mai spune legenda.
Pe malul nordic al lacului se află Moscheea Halil-ur Rahman sau Moscheea Rizvaniye, construită de guvernatorul otoman Rizvan Ahmet Pașa, în 1716. Construcția este completată de o madrasă, care se întinde de-a lungul lacului. Acesta este locul cel mai fotografiat din Șanliurfa, o adevărată emblemă a sa.
De la lac, ne-am îndreptat pe alei umbrite, pe sub zidurile fortăreței (construită între 812-814, în timpul dinastiei abasside), spre Moscheea Mevlid-i Halil, unde se află peștera în care s-a născut Avraam. Inițial, acesta a fost un templu păgân transformat apoi în sinagogă, pe urmă în biserică. In anul 1523 a devenit moschee pentru generalul otoman Muhammed Salih Pașa.
Muzeul Arheologic și Muzeul Mozaicurilor Haleplibahce
In Șanliurfa, Muzeul Arheologic ființează din 1965 dar în 2015 fost construită o clădire nouă, dedicată, care acoperă 34000 metri pătrați, devenind astfel unul dintre cele mai mari muzee din Turcia. Sunt expuse aici peste 10000 de artefacte, printre care cea mai veche reprezentare umană din lume, Omul din Șanliurfa. Acesta a fost descoperit în 1993. Are 1.80m înălțime și a fost datat anul 9000 înainte de Christos.
Muzeul beneficiază de două clădiri: în nord se află muzeul arheologic și la sud, muzeul mozaicurilor. Evident că este nevoie de mai mult timp decât dispuneam noi în pauza de masă, pentru a vedea totul! Așa că am zăbovit în partea care ni se părea mai importantă pe moment, cea care avea exponate legate de Gobekli Tepe, pe care urma să îl vizităm în continuare.
Am trecut pe lângă artefacte din timpul asirienilor, babilonienilor și hitiților pentru a ajunge în sala dedicată descoperirilor de la Gobekli Tepe. Impresionante coloanele de 5 metri, în formă de T, cu mici basoreliefuri zoomorfe pe ele!
Dintre exponate, stela lui Nabonidus mi-a plăcut mai mult. Acesta a fost ultimul rege al imperiului neo-babilonian. In partea de sus este reprezentat regele care venerează triada astrală mesopotamiană: semiluna care îl reprezintă pe zeul Sin (Luna), discul solar reprezentându-l pe Shamash (Soarele) și steaua cu opt raze reprezentarea lui Ishtar (planeta Venus). Stela a fost descoperită la Harran, în 1956.
In continuare am vizitat Muzeul Mozaicurilor, o clădire rotundă de 6000 metri pătrați și un diametru de 82m, construită special pentru a adăposti aceste valoroase descoperiri făcute cu ocazia săpăturilor din jurul lacului Balikligol. Numeroase mozaicuri romane au fost descoperite cu această ocazie, la câțiva metri sub pământ.
Ultima fotografie, reprezentând Mozaicul Orfeu, a fost inițial scoasă ilegal din Turcia și expusă la Muzeul de Artă din Dallas, SUA. Mozaicul a fost apoi readus în țară abia în 2015 și păstrat la Muzeul de Arheologie din Istanbul. In final, a ajuns unde îi era locul de la început, adică la Șanliurfa. Mozaicul datează din 184 și a fost descoperit în 1980.
Ambele muzee se vizitează cu un singur bilet, care costă 10 euro.
Șanliurfa, the Jerusalem of Anatolia
Driving for two hours, one arrives in Sanliurfa (687000 inhabitants and a metropolitan area of over 2 millions), considered to be “the Jerusalem of Anatolia”. It lies at 40km from the Syrian border. The turks named it Urfa, the greeks Edessa, and the arabs Al-Ruha. This is the ancient Ur, on the Silk Road.
We paused only a couple of hours here to visit the famous Balikligol (The Lake of Fishes) and the Mevlid-i Halil Mosque with the grotto where Avraam was born.
During our lunch time, I visited the Archeological Museum and the Mosaic Museum Haleplibahce. The whole region here is a Paradise for archeologists. Harran, Halfeti, Gobekli Tepe, all of them and more others are full of historical artefacts depicting the life here during Neolithic era.
The museums are wonderful and I highly recommend you to visit them, while you are in this part of the world. You can do this for only 10 euro, the price of the ticket you can use for both.
