Unul dintre principalele puncte de atracție din Stuttgart este Wilhelma, Grădina Zoologică și Botanică din secolul al XIX-lea. Peste 11500 de animale și 6000 de plante din toate colțurile lumii îi atrag aici pe vizitatori, în tot cursul anului. Costul unui bilet de intrare este de 16 euro/persoană. U-Bahn 14 (stația Wilhelma) și U-Bahn 13 (stația Rosensteinbrucke) oferă cele mai apropiate puncte de acces.
Wilhelma – Grădina Zoologică și Botanică, Stuttgart
Inceputul grădinii este legat de cererea ducelui Wilhelm I de Wurttemberg, adresată arhitectului Karl Ludwig Zanth de a-i construi o baie și un parc în preajma Palatului Rosenstein. Acest lucru s-a întâmplat între 1837-1842. Parcul era însă unul privat, ajungând să fie deschis publicului abia în 1880. Grădina Botanică apare în 1919 dar întregul complex este distrus în timpul celui de-al doilea război mondial.
Astăzi, grădina se întinde pe 30 ha, fiind una dintre cele mai mari de acest tip din Europa.
Poți petrece mult timp într-o asemenea grădină, o poți vizita în anotimpuri diferite sau te poți concentra doar pe ceva anume cu ocazia unei vizite. Posibilitățile sunt nelimitate. Mulți vin aici să se relaxeze, să-și plimbe copiii în cărucioare, să fotografieze maimuțele sau papagalii sau, pur și simplu, să stea pe o bancă la soare. Noi n-am dispus de prea mult timp, de aceea vizita noastră a fost mai mult una de informare, de prospectare a terenului, pentru a ști, eventual, ce am putea căuta altă dată. De aceea, vă propun o trecere în revistă, prin intermediul fotografiilor, a ceea ce ați putea vedea dacă ați veni la Stuttgart și ați aloca o jumătate de zi vizitării Wilhelmei.
Am început cu serele, înconjurate la exterior de râuri de lalele înflorite.
Am continuat cu acea parte datorită căreia Wilhelma a fost supranumită “Alhambra din Germania”, o zonă cu numeroase clădiri în stil maur.
Urcând pe aleile grădinii, ne-am îndreptat spre zona animalelor mari: feline, pachiderme, maimuțe și multe altele. Personal, nu-mi plac grădinile zoologice și aici mi s-a confirmat acest sentiment. Nu întotdeauna animalele au spațiu suficient, mi se par chinuite și triste. Am venit la Wilhelma fiindcă este combinată cu o grădină botanică și pe acestea nu le ocolesc niciodată!
acesta este un leopard persan, la ora siestei
cei doi hipopotami se învârtesc în cerc, deodată, în bazinul lor mic fiindcă altfel nu au loc
urangutanul privește sictirit la fotografii amatori care îi urmăresc orice mișcare
Am poposit puțin într-un pâlc de sequoia, acești matusalemi ai naturii, care mă emoționează de fiecare dată.
Numeroși copii urmăreau, împreună cu părinții lor, un spectacol cu foci.
La Wilhelma se poate și mânca, după buzunar, la un restaurant mai scump, un bistro sau o autoservire. Există, ca peste tot în asemenea locuri, și un magazin de suveniruri, asaltat mai ales de copii.
Pelicanii, ibișii roșii, cormoranii și păsările flamingo, cărora le-am admirat penajul, au fost ultimii locatari ai grădinii, pe care i-am văzut.
Wilhelma, A Landmark Of Stuttgart
Wilhelma, a combination of zoo and botanical garden, is a real landmark of Stutgart. Its history begun in 1837, when the Duke Wilhelm I of Wurttemberg asked the architect Ludwig Zanth to build a bath and a garden in the neighbourhood of the Rosenstein Palace. It was a private garden, which became public only in 1880.
Nowadays, the garden has 30 ha and it is one of the biggest of this kind, in Europe. Over 11500 animals and 6000 plants from all types of climates attract the visitors here. Very interesting and nice is the corner with the Moorish style buildings, which brought the name of “Alhambra of Germany” to the garden.
The transport to the garden is assured by U-Bahn 13 or 14. You may visit it every day of the year. The entrance ticket is 16 euros.
Cactusii atat de mari mi se par spectaculosi, desi in zonele lor naturale sunt plante obisnuite.
Cladirile in stil maur sunt foarte frumoase. Ce functii au? Sunt foisoare, cladiri administrative?
Unele (cel mari) sunt sere, celelalte sunt inchise. Pacat! Probabil ca serveau drept saloane, candva, unde se lua ceaiul, se facea conversatie, etc. Cel putin asa imi place sa-mi inchipui. E un loc frumos, unde poti petrece cateva ore de relaxare, plimbandu-te, citind o carte sau pur si simplu privind lumea.