Din varii motive, anul acesta a trebuit să-mi amân drumul obișnuit de toamnă, spre Apuseni. Imi era teamă că nu voi mai găsi pădurea așa cum îmi place mie, îmbrăcată în somptuase haine aurii și ruginii dar n-a fost așa!
Vremea n-a fost deloc grozavă, a fost frig și a plouat mocănește. Fuioare de ceață s-au agățat de gâtul pădurii, pe alocuri dându-i un aer de mister chiar. Pe șosea, frunzele s-au lipit de asfaltul ud, conducându-ne în Regatul Toamnei. Oamenii au dispărut în case, la căldura focului de lemne, care își trimitea fumul prin hornuri, spre cer. Doar câteva animale, ude și zgribulite, încercau să mai găsească ceva de mâncare, pe afară.
de la Băița, în sus, spre Arieșeni
marți dimineața, la plecare, din curtea cabanei
N-am mai găsit acea toamnă luminoasă, în care pașii fac frunzele să foșnească în pădure. Copacii păreau chiar mai ruginii ca în alte dăți, când călătoria mea acolo se petrecea cu o lună înainte. Unora nu le-au mai rămas decât crengile negre de ploaie, pe care le ridică spre cer, în timp ce alții, mai delicați (mestecenii de exemplu), țin plase cu bobițe diamantine între crengi, printre care se țese culoarea altora.
în lunca Arieșului, de la cabană, marți dimineața
Albia Arieșului s-a umplut acum de apa care curge făcând zgomot la pragurile de piatră, care îi dăruiesc gulerașe albe de spumă. Deși mohorâtă, atmosfera e dinamică, nu molcomă, ca în august.
Arieșul curge prin fața cabanei
Pe tăcute, natura din jur se pregătește de iarna care vine pe furiș și o va surprinde, poate într-o noapte, cu o mantie albă și grea, pe care o va purta multe luni de acum încolo.
Cade cortina peste Toamna din Apuseni și, în curând, vor deveni o Împărăție Albă, în care o domniță de gheață va fi alungat Toamna.
The Curtain Falls Upon the Autumn in the Apuseni Mountains
This year it’s almost one month later than I usually go to my cabin, in the Apuseni Mountains. I was afraid I will see no more the beautiful colors of autumn but I was wrong! The wood is beautiful, as you can see in the photos above. But these are the last days of autumn. Soon, winter will come and everything will be pure white.
Culori minunate de toamna, dar ceata aminteste de zilele reci si triste care vor urma.
Textul tau insa ,poetic si laudativ, aduce parca un omagiu naturii, care, indiferent de anotimp, este tot frumoasa.
🙂 🙂 🙂 mulțumesc!
Minunatii Apuseni invaluiti de mister 🙂 Imi place ceata, aduce liniste si o simt cumva protectiva. Face peisajul mai delicat, indulceste si ascunde. Ce frumoase sunt flacarile mestecenilor subtiratici ! Am vazut amandoua toamna cu frunze ude la picioare …
Mulțumec pentru cuvintele frumoase, Dani! Putem compara peisajele dar fără a stabili vreo ierarhie. Natura e minunată, pretutindeni!