De la capătul bulevardului Cristofor Columb, strecurându-te printre niște vile și coborând niște trepte, ajungi într-o frumoasă zonă a portului turistic din Santa Maria di Leuca. Aici, o cale din scândură, mărginită de o balustradă de funie, te scoate aproape de Piazza Marinai d Italia, la baza scărilor monumentale care urcă până la platoul pe care se află farul și Basilica Santa Maria di Leuca, a finibus terrae.

Aspectul de azi al portului datează din anii 80 dar Leuca a fost un important port la Marea Mediterană din cele mai vechi timpuri. Pe lângă un șantier naval, se află aici și un port turistic, de unde pleacă zilnic vaporașe care plimbă turiștii pe mare. Numeroase ambarcațiuni, de toate tipurile, sunt adăpostite aici.

Calea despre care am amintit mai sus înconjoară, practic, portul turistic, într-un frumos cadru natural.

Ne aflăm aproape de Cascada Monumentală, construită în locul în care se termină apeductul din Puglia. Apa sa se varsă în mare, în Grota Cazzafri, la 30m adâncime.

Construită în timpul regimului fascist al lui Mussolini, a fost terminată în 1939. Cascada are o lungime de 250m și transportă 1000 litri de apă pe secundă, pe o denivelare de 120m. Ea termină grandios o lucrare spectaculoasă, Apeductul pugliez, care aprovizionează cu apă potabilă o zonă cuprinzând circa 300 de comune. Este cea mai mare lucrare de acest gen făcută în Europa în primele decenii ale secolului XX.

Pentru a celebra evenimentul, Mussolini a adus de la Roma Coloana Romană Monolitică, așezată la baza scării care însoțește traseul cascadei până sus, pe platou. Scara numără 300 de trepte și urcatul ei oferă frumoase priveliști spre Leuca. O tonică pădure de pini oferă colțuri de umbră binevenite într-o zi toridă.

In mod curent nu curge apă pe traseul cascadei. Acest lucru se întâmplă doar în zile special stabilite, când întregul traseu este frumos iluminat. Nu există un anume calendar pentru acest eveniment, așa că trebuie întrebat la Oficiul Turistic.

Sus, pe platoul Promotoriului Japigio, ne întâmpină o piață mare care se desfășoară între Basilică și Far, cele două monumente emblematice ale Leucăi. Păcat că peisajul este poluat de un șir de chioșcuri și mese cu suveniruri, pe care am evitat cât am putut să îl am în cadru.

Farul din Leuca se află pe una dintre cele două extreme ale Golfului Taranto. Aici, la Punta Melisa, Frederick II a construit un turn fortificat pentru a se apăra de pirați. In 1864 locul său a fost luat de farul construit de inginerul Achille Rossi și inaugurat la 6 septembrie 1866.

Farul alb este o construcție octogonală, cu o înălțime de 48,6m. Ea se ridică cu 102m deasupra nivelului mării. Lanterna sa, cu un diametru de 3m, are 16 lentile și fasciculul său de lumină ajunge până la 40km distanță în condiții meteo perfecte. La început, farul a funcționat cu petrol dar, din 1937, a început să folosească electricitatea.

Deși pe unele situri de pe internet am găsit informația că se poate urca în far, acolo poarta era închisă și un afiș anunța că acela este obiectiv militar și, deci, accesul este interzis.

Pe lângă credincioși de pretutindeni, care vin să se închine în celebra Basilică, turiștii din Leuca urcă până aici (există și acces auto) pentru a se bucura de peisajul frumos al localității văzute de sus, a arunca o privire spre Muntele Acrocerauni, aflat la granița dintre Albania și Grecia, dacă vizibilitatea este perfectă și pentru a vedea locul în care apele Mării Ionice se amestecă cu cele ale Mării Adriatice.

O legendă spune că a te închina în Basilica Santa Maria de Finnibus Terrae, înseamnă a face primul pas pe calea spre Paradis. Inițial, un templu păgân dedicat zeiței Minerva, acesta este un străvechi loc de pelerinaj pentru călugări, pelerini și cavaleri cruciați.

Biserica a fost reconstruită în 1507 de către un membru al familiei nobiliare Del Balzo, episcopul Giacomo del Balzo și refăcută în 1700 de către episcopul Giovanni Gianelli. In 1990, Papa Giovanni Paolo a ridicat-o la rang de ”Basilica Minore”.

In interior se află imaginea simbol a sanctuarului, Madonna cu Pruncul, o pictură a unui discipol al lui Tizian, Giacomo Palma jr.

In piața din fața Basilicii se înalță o coloană care are în vârf o statuie a Fecioarei Maria. Coloana datează din 1694. Nu departe de ea, se poate vedea Croce Pietrina, care marchează locul din care, aflat pe drumul său din Palestina spre Roma, Sf. Petru a început să predice în Italia.

La fiecare 15 august, Madonna este scoasă din biserică într-o procesiune care ajunge până în port. Aici este urcată pe o barcă de pescari, frumos împodobită, urmată în procesiune de celelalte bărci pescărești și de nenumărate bărci private. Sărbătoarea este încheiată cu focuri de artificii.

După jumătate de zi, petrecută pe platou, am coborât printre vilele mai noi ale stațiunii, către faleza pe care se afla hotelul nostru.

De Finibus Terrae, Leuca