Siena, alături de Roma, Florența sau Veneția, este unul dintre cele mai vechi orașe din Italia. Se află în nordul regiunii Toscana și numără aproximativ 54500 locuitori.

Până la un punct, istoria ei este istoria multor orașe din Toscana. Inițial, o așezare etruscă (900-400 înainte de Christos), în timpul domniei împăratului roman Augustus (30) devine un avanpost militar roman cu numele de Saena Julia, care, la rândul său, este transformat, în timp, într-un important centru comercial.

Apoi, stă un timp sub stăpânire lombardă și francă, perioadă în care se construiește Via Francigena, care lega ținuturile nordice, de Franța și Italia. Aceasta devine o cale de deplasare pentru numeroase categorii, precum negustori, pelerini și călători. Siena începe să se dezvolte rapid, atât din punct de vedere economic, cât și politic, devenind, în secolul al 12-lea, un oraș-stat. Bogăția sa provenea mai ales din comerțul cu lână și afaceri bancare. Acestea din urmă sunt atât de înfloritoare încât, în secolul al 15-lea, devine cel mai puternic oraș bancar de pe continent (1472 se înființează banca Monte dei Paschi di Siena).

Bogăția și frumusețea sa dar și predominanța politică a ghibelinilor în Siena și a guelphilor în Florența (partide rivale din Germania și Italia, care îl sprijineau pe Papă și respectiv pe împăratul Sfântului Imperiu Roman) le-au adus în conflict aproape permanent, un conflict care avea drept una dintre principalele cauze extinderea teritorială. Siena are o victorie categorică în 1260, în bătălia de la Montaperti dar, în final, rivalitatea se tranșează prin stăpânirea Florenței asupra Sienei.

Intre secolele 12-14 trăiesc și activează în Siena mari artiști și se construiesc principalele edificii ale orașului: Catedrala, Palazzo Pubblico, Torre del Mangia. Școala sieneză de pictură, condusă de Guido da Siena, a ajuns la apogeu în secolul al 14-lea (aș menționa aici și crearea acelei minunate și cunoscute culori brun-roșcate, numită siena, după numele orașului). Sub conducerea Consiliului celor Nouă, timp de un secol, orașul și-a trăit zilele de glorie. In 1348 însă, ciuma năvălită peste Europa, a decimat și în Siena trei cincimi din populație.

Urmează apoi aproape cinci secole (14-19) de dezvoltare economică, mai ales sub conducerea împăratului Carol al V-lea și a lui Cosimo I Medici. La mijlocul secolului al 16-lea Siena este absorbită de Marele Ducat al Florenței și istoria și existența sa ca oraș-stat, se încheie.

Această îndelungată existență a sa a lăsat moștenire orașului, Italiei și lumii întregi comori artistice inestimabile, o universitate renumită (fondată în 1240) și o bancă extrem de puternică. Toate acestea (și altele, precum înscrierea centrului istoric sub umbrela UNESCO, în 1995) au dus la dezvoltarea puternică a turismului, Siena fiind una dintre destinațiile cele mai căutate din Italia.

Aceasta este istoria, acestea sunt faptele. Există însă și legenda, care atribuie formarea orașului celor doi fii ai lui Remus, Senius și Ascanio, fugiți din Roma după ce unchiul lor, Romulus, le-a ucis tatăl. Inainte de a fugi, au furat din Templul lui Apollo statuia lupoaicei, pe care au adus-o în orașul ale cărui baze le vor pune. Așa s-ar explica existența atâtor asemenea statui în Siena. De asemenea, culorile alb-negru de pe emblema orașului sunt atribuite culorii celor doi cai pe care frații au fugit din Roma. Sunt povești frumoase, care întregesc tot ce știm despre acest oraș minunat.

Siena este un oraș înconjurat de 7km de ziduri puternice, construite în secolul al 11-lea și unele dintre puținele rămase aproape intacte.

Am intrat în cetate pe lângă Basilica San Domenico, a cărei construcție a fost începută în anul 1226, de către călugării dominicani. Biserica este dedicată Sf. Caterina, născută în Siena, creștinată și cu o mare influență asupra Papei Grigore XI, pe care l-a determinat să mute sediul papalității de la Avignon la Roma. In biserică se păstrează capul și un deget al sfintei, restul aflându-se într-un mormânt din Roma. Capella di Santa Caterina păstrează fresce cu scene din viața sfintei. Fotografiatul este interzis în interior, așa că asta este tot ce pot să vă arăt…

Apoi, ghida noastră ne-a dus să vedem o frumoasă panoramă a orașului.

Străzile înguste, cu casele aliniate și vopsite în culori pământii, cu magazine la parter și pline de oameni, ne-au condus într-una dintre cunoscutele piețe ale orașului, Piazza Salimbeni.

Piața este închisă pe trei laturi de palate: Palazzo Salimbeni, Palazzo Tantucci și Palazzo Spannocchi. In centrul său se află statuia lui Sallustio Bandini, executată în 1880 de către Tito Sarrochi. Bandini, născut în Siena, economist și politician, a fost un susținător al comerțului liber și al abolirii taxelor feudale. Statuia sa a fost comandată de către Banca Monte dei Paschi di Siena care a făcut atât de mult pentru propășirea economică a orașului.

Palazzo Salimbeni a fost în secolul al 9-lea o fortăreață, care aparținea familiei cu același nume, construită inițial în stil gotic. In 1419, au căzut în dizgrație și au fost alungați din oraș, iar averea le-a fost confiscată. Clădirea a aparținut apoi Consiliului celor Nouă și în 1866 a fost vândută celebrei bănci, care își are sediul central aici. Arhitectul Giuseppe Partini este cel care a remodelat piața în 1879, în stil neo-gotic timpuriu. In interior se află acum arhiva băncii și o importantă colecție de artă a acesteia.

Celelalte două palate, Tantucci și Spannochi, au fost construite în stil renascentist în secolul al 16-lea și aparțin acum aceleiași bănci.

Pe partea cealaltă a străzii vedem cel mai vechi palat privat, construit în anul 1205, în stil gotic, Palazzo Tolomei. Cred că nu mai trebuie să adaug de fiecare dată că toate aceste splendide clădiri au suferit modificări și remodelări în timp, de o amploare mai mare sau mai mică. Și…ghiciți? Aparține acum aceleiași bănci!

Ne continuăm drumul pe aceeași stradă aglomerată și încerc să mai surprind, aproape în mers, câteva cadre. Ochii sunt când la obiectiv, când la colegii din față (uneori foarte în față!), să nu mă pierd de grup.

Trecem și pe lângă Biserica San Cristoforo, de origine romanică dar remodelată în secolul al 18-lea, fiind distrusă de un cutremur. Aici a fost o vreme sediul Consiliului celor Nouă. Acum, biserica ni se prezintă cu o fațadă de secol 19, din cărămidă roșie, în stil neoclasic.

Ajungem la Clădirea Comercianților, Loggia della mercanzia sau Loggia di San Paolo sau Loggia dei Nobili (îi ziceți cum vreți), aflată la întretăierea a trei străzi, numită Croce del Travaglio, nu departe de Piazza del Campo. Ea a fost construită între 1417-1428, după planurile lui Sano di Matteo și Pietro del Minella. Trei arcade elegante, coloane și capiteluri, un plafon pictat cu fresce din secolul al 16-lea, statui din secolul al 15-lea, bănci de marmoră frumos decorate, toate într-o îmbinare de stiluri gotic și renascentist. Ca mai peste tot, modificări s-au făcut în secolul al 18-lea dar și al 19-lea.

Două dintre statuile exterioare îi reprezintă pe Sf. Petru și Sf. Pavel și sunt opera sculptorului Lorenzo di Pietro aka Vecchietta. Antonio Federighi s-a ocupat de statuile celor trei sfinți, patroni ai Sienei: San Savino, San Vittore și Sant’Asano.

Imediat după loggie, surpriză (!), coborâm în Piazza del Campo, pe lângă o berărie care și-a întins mesele pe jumătate din treptele de coborâre, să fie în calea tuturor…

Piazza del Campo este una dintre cele mai frumoase piețe din Italia. Dante a menționat-o în Purgatoriu și o mulțime de artiști au descris-o.

Această piață vastă, de formă ovală, este dominată de Palazzo Publicco (Primăria) și Torre del Mangia.

Palazzo Pubblico a fost construit între anii 1288-1309, în stil gotic, la comanda Consiliului celor Nouă. Este o clădire prevăzută cu creneluri și o fațadă foarte puțin decorată. Geamurile au două sau trei arcade și pe timpanul lor și al ușilor apare blazonul alb-negru (numit “balzana“) al Sienei. In fața clădirii se află o mică capelă, unde pot fi văzute fresce din secolul al 15-lea. La etajul I funcționează Muzeul Civic al orașului, cu pereții împodobiți cu superbe fresce. In programul nostru însă nu a fost cuprinsă o vizită la interior, din păcate.

Torre del Mangia (102m), a fost construit între 1338-1348, după proiectul arhitecților Minuccio și Francesco di Rinaldo. El trebuia să aibă aceeași înălțime cu catedrala, pentru a arăta că în Siena, statul și biserica au putere egală. Dacă sunteți dispuși să urcați 332 de trepte, puteți realiza din turn fotografii frumoase ale orașului. Atunci când el a fost construit, existau în Siena peste 100 de astfel de turnuri, aparținând familiilor nobile din oraș. Cu vremea însă, ele au dispărut. Se spune că la baza turnului au fost îngropate monede, conform obiceiului medieval. Pe pietrele din colțurile zidurilor au fost gravate litere latine și ebraice, pentru a feri clădirea de furtuni.

Intre clădirile din piață atrage atenția Palatul Sansedoni, construit în secolul al 13-lea, prin unirea a cinci reședințe private și blocarea unuia dintre punctele de acces în piață. Pe parcurs, a trebuit ca turnul clădirii să fie redus la jumătate pentru a nu concura cu Torre del Mangia. In prezent, acolo se organizează expoziții și evenimente ale Fundației Monte dei Paschi.

In partea opusă Primăriei, admirăm frumoasa fântână Gaia, Fonte Gaia, construită între 1409-1419 de sculptorul sienez Jacopo della Quercia. Ea înlocuia fântâna originală, din 1343. Și așa însă fântâna este frumoasă și este considerată una dintre cele mai importante lucrări din secolul al 15-lea. Acum vedem o copie din secolul al 19-lea, a lui Tito Sarrochi, cu unele modificări față de originalul lui Quercia. Explicația e cam încurcată dar importantă este fântâna în sine, nu?

Aș fi vrut să cuprind totul despre Siena într-o singură postare dar m-am lungit cam mult, așa că las prezentarea Catedralei pentru data viitoare.

Sienna, the Diamond in the Tuscany’s Crown

Siena is one of the most beautiful city in Italy, even if it has only 54500 inhabitants.

Like other settlements in Tuscany, here were the Etruscans at the beginning, then the Romans. Lombards and Franks have also ruled here but at a certain moment, after the opening of Via Francigena (linking the North with France and Italy), Siena started to develop rapidly. During the 12^th. century we are speaking about a city-state. In the 15^th. century here was the most powerful banking centre in Europe (due to Monte dei Paschi di Siena bank, still in business today!).

You may read a lot about Siena on internet or in guide books, so I choose to say what have we seen in our walking tour. Basilica San Domenico, the palaces in Piazza Salimbeni and Piazza Tolomei, Chiesa San Cristoforo, Loggia della mercanzia, Piazza del Campo with Palazzo Pubblico, Torre del Mangia, Palazzo Sanetoni, Gaia Fountain, and other magnificent old buildings. You may see here a lot of photos of all these. I will continue in the next article.

Since 1995, Siena is UNESCO protected.