Anul acesta l-am început cu stângul. După o săptămână de stat în spital la jumătatea lui februarie, m-am externat chiar cu o săptămână înainte de anunțarea primelor cazuri de Covid19, la noi în țară. A urmat o lungă convalescență, însoțită de tratament, apoi un control, la jumătatea lui mai. Vă amintiți? După 1 mai ați început să ieșiți la iarbă verde, o parte din restricțiile stării de urgență fiind ridicate. In toată această perioadă eu nu am ieșit din casă deloc, nici măcar lângă bloc. Evenimentul s-a produs abia în iunie și atunci am purtat permanent mască, fie în spații deschise sau închise. Boala mea a fost una gravă (trombembolism pulmonar bilateral) și mi-a arătat cum este când nu ai aer și lupți să inspiri, măcar puțin…

La sfârșitul lui iunie am putut pleca, în sfârșit, la cabana noastră de la munte, unde ne-am petrecut mare parte din vară în ultimii 20 de ani. Despre locuri frumoase din Apuseni am mai scris pe blog și cei care sunteți familiarizați cu el, știți și cabana și împrejurimile ei. Ba chiar câțiva colegi-bloggeri au și vizitat-o!

Niciodată însă, până acum, nu am stat să urmăresc trecerea anotimpurilor în “curtea mea”. Am folosit ghilimelele fiindcă, de fapt, ce ne înconjoară reprezintă fâneața celui de la care am achiziționat terenul. Nefiind garduri, aceasta este curtea mea extinsă. Aici mi-am făcut, atât cât am putut, plimbările astă vară.

M-am gândit să fac un fel de foto-reportaj cu fotografii din fiecare lună, ca să surprindeți și voi trecerea anotimpurilor, în același loc. Din păcate, ajungn acolo atât de târziu, anul acesta n-am mai apucat să seaman flori anuale, iar o parte din cele perene dispar uneori în timpul iernii. Astfel, grădina mea nu a fost atât de colorată ca și altă dată.

Stând mai mereu în grădina noastră, lună după lună am văzut flori răsărind și ofilindu-se, nivelul Arieșului crescând și descrescând o dată cu ploile, fuioare de nori sau de ceață învăluind împrejurul, frunza schimbându-și încet culoarea până la explozia nemaipomenită de la sfârșitul lui octombrie, când pădurea parcă a înnebunit cu totul, îmbătându-ne cu culori…Bruma a început să ne povestească despre iarnă, iar acum copacii sunt tot mai goi, cu frunzele spulberate de vânt.

Haideți să urmărim împreună cum sfârșitul primăverii a devenit vară, iar toamna de pregătește acum de iarnă!

iunie

iulie

august

septembrie

octombrie

noiembrie

Voluntarily Auto-isolated In Pandemics (June, July, August, September, October, November 2020)

After being hospitalized in mid February, and following a treatment of 3 months, we decided to spend all the summer and more, at our cabin in the Apuseni Mountains. From the end of June till now, I followed the changing of nature, during sun, rain, fog, and wind. A huge variety of colors enchanted my soul.

I picked some photos from every month (June-November), all of them taken around my cabin, and now I invite you to look at them. Enjoy!