Nasi goreng reprezintă mâncarea de bază în Bali, ca și în Malaezia. Ea constă în orez cu ceapă verde, usturoi și sos dulce de soia, condimentat în principal cu nucșoară și turmeric, la care se adaugă bucățele mici de carne de pui sau creveți și un ou prăjit deasupra. Există mai multe variațiuni pe aceeași temă dar toată lumea mănâncă nasi goreng! Era nelipsit de la micul nostru dejun. Nu pot spune că mi-a plăcut grozav de mult dar am cumpărat, totuși, câteva pliculețe de adausuri pentru nasi goreng de la supermarketul din Ubud, pentru a-l prepara și acasă.
Pe strada din Ubud unde locuiam erau câteva restaurante micuțe. Probabil nu le-am găsit (nici nu le-am căutat în mod special) pe cele mai solicitate fiindcă într-unul am fost singurele cliente, în celălalt mai erau mese neocupate.
O cină a constat din clasicul sate sau satay ayam (adică satay de pui), însoțit de orez fiert, simplu, un sos picant de alune, cu lemongrass și spanac de apă cu ceva semințe încolțite presărate deasupra. Le-am spălat pe toate cu o bere mică Bintang, la care am ronțăit și niște boabe prăjite de năut picant. Distracția a costat 62000 de rupii, adică cam 4.30 euro.
Tot pe strada noastră, la Clear Cafe, unde se intra prntr-un pâlc de bambuși tineri, o atmosferă zen. Flori, lumânări parfumate, muzică în surdină, conversații în șoaptă, nimic strident. Aici, am cinat ciuperci umplute cu feta și ierburi, însoțite de o veselă radicchio sau cicoare italienească, câteva felii dintr-un fruct asemănător cu mărul (care nu știu cum se numește) și un ceai Rosela. Cam 4.50 euro
Foarte populare sunt în Bali micile warung, un fel de crâșme sau birturi de la noi, cu mențiunea că cele indoneziene se axează pe mâncare și nu pe băutură. Aici, totul este foarte ieftin. Nu că cele două exemple de mai sus ar fi costat o avere!
Am făcut cunoștință cu mâncare servită la warung în sud, la Jimbaran. Era cea de-a cincea excursie, care a atins și câteva plaje. La Jimbaran, o mulțime de restaurante. Eu nu mănânc pește dar prietena mea vroia măcar să știe cât costă și, eventual să și mănânce. Am renunțat când ni s-a spus că nu se servește decât un pește întreg, că nu au pești mai mici de un kg și un kg costă între 250-350000 rupii (cam 24 euro), iar garniturile se plătesc separat! O porție de satay de pui costa acolo 70000 de rupii, cu garnitura plătită separat, față de cele 40000 de rupii cât costase satayul cu sos de alune, orez și spanac de apă, la Ubud! Cred că asta demonstrează și că se poate mânca mai ieftin sau mai scump, după cum ți-e voia și…punga.
Am hotărât atunci să mâncăm ce și unde mănâncă șoferul nostru. Ingredientele de bază în bucătăria indoneziană par a fi ceapa și usturoiul, care se pun cu generozitate aproape în orice. Cu doar 70 de eurocenți am mâncat la warung tipak santok , un fel de aluat din orez, cu sos de alune și germeni de soia.
Cam asta a fost experiența mea cu mâncarea balineză…
Bali, “The Island of Gods” 27. A Little About Balinese Food
My experience with Balinese food is not so extensive. Of course, I ate nasi goreng, the national rice dish. It comes in different variations, with chicken or prawns and a fried egg above.
I also ate satay ayam (chiken satay), with a peanut souce, water spinach and soya sprouts, and I tried tipak santok at a warung. Warungs are very popular and cheap. They are a kind of very small restaurants, 3-4 tables at most. It’s the place where locals eat but also the tourists.
Onions and garlic are popular ingredinces, which come in a large quantity in Balinese food, which can be spicy or sweet. A lot of fruits you don’t see in other countries could be your challenge while in Bali.
Hello Adriana,
Again a very nice post with beautiful pictures.
I see a lot of food on the pictures but also that these very beautiful on the plate are arranged. With prepares love.
It was good too, Helma! I’m currently in Gdansk (Danzig), so more stories will come soon:)
Although the food looks nice, it’s amazing the different ways that food is served to the table these days.
Different countries, different styles, J-on-tour:) And time is different too…
Aha ! Deci si in Bali se mananca feta 🙂 Mi se pare foarte satios sa servesti la micul dejun orez cu creveti si pe deasupra si un ou, dar fiecare tara cu obiceiurile ei. Preturile sunt foarte mici in comparatie cu Europa. Cafea se bea, sau doar ceai ?
Mancarea este, in general, ieftina. Spun in general pentru ca in Ubud exista restaurante ale unor vestici europeni, care nu sunt atat de ieftine.
Se bea cafea de toate felurile, Dani. Au propria cafea, foarte ceruta la export, cafeaua Luwak, am scris despre ea, dar si alte sortimente.In articolul despre aeroportul din Denpasar se vad pachetele la shopul duty free.
Imi amintesc ca citisem despre cafea undeva in articolele despre Asia, dar nu imi aminteam tara 🙂 Daca ar fi pe lista mea scurta de calatorii, as fi mai atenta la amanunte.
Asa e, ai dreptate:)
Balinese foods are so appetizing.Fruits must be good,too.I want to try them.
Bali is nearer to Japan than to Romania, Kumiko:)
Mancarea pare a fi cum zicem noi “sanatoasa” si , evident, cu ingredientele din zona, care au ajuns si la noi, ca doar traim in “satul universal”. Ciudat mi se pare pretul mare al pestelui, care ar trebui sa se gaseasca din abundenta si sa fie foarte proaspat.
Cam asa ne-am gandit si noi si…am renuntat!
minunat reportajul. Ati descris locatia superb. Va multumesc pentru tot. sunteti o sursa de inspiratie. multa sanatate si calatorii de vis.
Multumesc, anam si bine ai venit pe blog!