In my hometown, a newly restored zone called ‘The Bastion’ has been opened for the public recently. As yesterday was a very nice day, I took my camera and went there to take some photos. These are the results.
Other objectives in that zone are: the Fountain of the Four Cardinal Points, the Dicasterial (a huge building, built between 1855-1860, and inspired by the Medici Palace in Florence), the Lutheran Church (1837-1839), and a modern building representing the head quarters of the oil exploitation in Banat county.
Some historical facts: at the beginning a small fortress of 170×110 m, the place was enlarged when, in 1307, the king of Hungary, Carol Robert d’Anjou decided to move his capital here. He started to fortified the place and his work was continued by Ioan of Hunedoara. In 1552 the Ottomans conquered the fortified town and hold it till 1716, when it passed into the hands of Prince Eugen of Savoy, representing the Austrian Empire. It was then when big fortifications of Vaubon type (the form of a star) started to be constructed. The town used to have then 3 gates and 9 bastions. Only Theresia Bastion resisted in 1898, when they have been all demolished to make room for the town extension.
O pauza in postarile despre Albania, astazi. A venit iar vremea aceea a anului cu un soare bland ca o mangaiere si frunze galbene care cad fosnind usor, numai buna sa iti iei aparatul de fotografiat si sa pornesti in hoinareala.
De data asta am ales zona numita ‘Bastion’, restaurata de curand si redeschisa pentru public ca zona de agrement, cu cafenele, restaurante si zone expozitionale. Ea este gata doar din punctul de vedere al renovarii, unele spatii urmand a fi ocupate in curand.
Chiar in apropierea zonei se afla una dintre fantanile orasului, Fantana Punctelor Cardinale.
Tot aici, cladirea numita “Dicasterial” a fost renovata relativ recent. Ridicata intre 1855-1860, initial ca sediu al Guvernatorului, astazi adaposteste institutii publice. Modelul dupa care a fost proiectata aceasta cladire in stilul Renasterii italiene, este Palatul Medici din Florenta. Se spune ca are cate o fereastra pentru fiecare zi a anului.
Langa un mic loc de joaca pentru copii, se ridica Biserica luterana, in stil clasicist, construita intre 1837-1839.
Langa un mic loc de joaca pentru copii, se ridica Biserica luterana, in stil clasicist, construita intre 1837-1839.
Cum a aparut si de cand este Bastionul in Timisoara? Folosind ca sursa de informare cartea Monografii istorice, Iliesiu, 1943, aflam – in rezumat – ca initial, a existat pe locul orasului o cetate mica, dreptunghiulara, de 170×110 m. Satul de dincolo de zidurile cetatii se intindea din actuala Piata a Libertatii si Piata Sf. Gheorghe, pana la Hotelul Continental. In 1307, regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, isi stabileste capitala la Timisoara. In acest scop, timp de 8 ani ridica aici fortificatii puternice, intarite si extinse ulterior de catre Ioan de Hunedoara. In 1552 cetatea este cucerita de turci, care o pastreaza pana in 1716, cand trece in mainile Printului Eugen de Savoya, reprezentantul Imperiului Austriac. Sub conducerea Guvernatorului Mercy, incepe construirea unor fortificatii de tip Vauban, in forma stelara (unii sunt de parere, totusi, ca aceasta nu a fost de stil Vauban dar controverse in acest domeniu sunt multe). Cetatea avea, in acel timp, 9 bastioane si 3 porti. In 1898 acestea au fost distruse pentru a face loc extinderii orasului.
* referitor la tipul de cetate, va rog sa cititi explicatia documentata si argumentata, oferita de catre dl. Dr. arh. Valentin Luca la sectiunea comentarii. Ii multumesc.
Dintre cele trei inele de aparare ale cetatii, bastioanele reprezentau inelul interior.
Bastionul Theresia (bastioanele purtau nume de imparati si imparatese) este singurul care a ramas. El a mai fost restaurat, deoarece reprezinta si un punct de trecere rutier.
Acum cativa ani insa a inceput o renovare mai minutioasa. Institutiile publice care existau aici au fost mutate, zona primind rol strict de agrement. Bastionul Theresia a fost construit intre 1730-1735.
De jur imprejurul zidurilor groase, de caramida, s-au fixat placi care redau momente importante din istoria orasului.
Chiar langa Bastion, atrage atentia o cladire moderna, de sticla, cea a Schelei de Petrol. Vechiul si noul stau foarte bine alaturi, sustinand istoria unui oras, orasul meu.
Multumesc pentru plimbarea virtuala! Imi era chiar dor de Timisoara…de cand am plecat din Lugoj, de mai bine de 11 ani n-am mai fost decat o data in tranzit prin Timisoara.
Cu placere, Claudia! Nu stiam ca esti din Lugoj:)
Frumoasa Timisoara asta a voastra!
Din cand in cand trec si eu pe acolo!
Multumesc pentru excursie!
O saptamana frumoasa!
A very nice impression…..good pictures.
greetings, Joop
Impressive modern buildings and very good restoration of the beautiful old ones…
Multumesc, Wind! Poate ne vedem candva!
Thank you, Joop!
Thanks, VP, for the kind words!
hmm… demult n-am mai trecut prin Timişoara… niciodată nu mi-a fost “în drum”, dar e un loc care mi-e drag…
mulţumesc, şoimule!…
Hei!…multumesc pentru vizita!
a wonderful look at your world TH. the buildings look exquisite and the history seems to speak to you in every corner of the street. 🙂
Thanks for your opinion, Life Ramblings!
cateva frumuseti bine scoase in evidenta. frumoasa plimbare.
Hehe…banateanca de-a ta sunt! Chiar daca m-a adoptat Ardealul…tot banateanca ma consider. 🙂
multumesc, pharaonx!
Imi pare bine, Claudia 🙂 Oricum Banatul si Ardealul sunt cam la fel, aceeasi atmosfera.
Frumoasa Timisoara. Am trecut in vara asta si ne-a placut mult, s-a schimbat in bine de cand n-am mai vazut-o (adica acum vreo 10 ani)
Heck yeah this is exltacy what I needed.
Multumesc, Apollo!
I haven’t visited your city during my trip this summer, and it seems that I made a big mistake!
May be some other time, Joo:)
de cand planuiesc sa ajung in Timisoara si tot nu am reusit inca.. cu atat mai mult a fost placuta plimbarea din acest post 🙂
din pacate in Brasov anul acesta natura a hotarat sa sara peste partea descrisa de dvs. la inceputul articolului, cand frumusetea toamnei iti pune aparatul in mana si te impinge la hoinareala. aici din vara s-a facut direct iarna…
am vazut la TV dar are si iarna frumusetea ei, Rocs, pe care noi o avem mai rar pe aici…
This is such a beautiful place. I love the sun rays in most of your photos. Its energizing.
I’m glad you like my town, Rizalenio!
Nice to see something of your home town, it gives me an insight into how you like the history of places that you travel to.
câteva motive pentru care Timișoara nu este Cetate de tip Vauban:
1.Vauban a enunțat doar 3 sisteme în toată cariera sa.
2.Primul sistem este preluat 100% de la maestrul săU Blaise Francoise Comte de Pagan.
2.Sistemul 2 este executat doar la Belfort și Landau.
3.Sistemul 3 este executat exclusiv la Neuf Brisach.
4.Savoya era dușmanul de moarte al lui Vauban, cei doi s-au și războit cu câteva ocazii.
5.Nici un sistem Vauban nu era adaptat terenurilor mlăștinoase (toate sisteme de fundare vaubaniene fiind pe cărămidă, iar la Timișoara s-a folosit sistemul olandez pe piloți din stejar).
6.Cetatea Timișoarei nu dispunea de nici un TURN-BASTION( caracteristica de bază a sistemlor Vauban).
7.Timișoara nu avea contragărzi late detașate din bastionul poligonului de pază cum se întâmplă în cazul fortificațiilor Vauban.
8.Nici o cetate Vauban nu avea mai mult de 3 centuri fortificate. Timișoara avea 4 (inclusiv calea acoperită și glacisul).
9.La o analiză amănunțită se poate observa apartenența paternului folosit la Timișoara la filiera germanică (sistemul Muller), care însă seamănă izbitor cu sistemul francez al Contelui Pagan (cei doi fiind contemporani. Mai mult de atât, se știe că Timișoara este amplasată pe mlaștină, ori sistemul Pagan era singurul sistem francez (inspirat direct din Școala Olandeză de Fortificare) care avea sistemul de fundare și pe piloți din lemn (Vauban funda exclusiv pe piatră sau cărămidă. Prezența caponnierelor (cazematele detașate amplasate în șanțurile cetății) sunt o caracteristică a sistemelor germane de fortificare.
Studiată în detaliu se observă că cetatea Timișoarei întradevăr NU ESTE CETATE DE TIP VAUBAN.
Dr.Arh. Valentin LUCA
Politehnica University of Timișoara
Departament of Civil Engineering.
Good point, J_on_tour, thanks!
Stimate domnule Dr.arh. Valentin Luca,
Va multumesc foarte mult pentru explicatiile amanuntite si fundamentate oferite.
In literatura turistica la care am avut acces pana acum, peste tot am intalnit aceeasi explicatie, cu sistemul Vauban. O singura data am citit una contrara dar, fiind minoritara, am inclinat sa cred ca majoritatea are dreptate (desi, niciodata nu am gasit atatea argumente ca si in explicatia Dvs). Voi face in textul meu o trimitere la interventia Dvs.
Cu stima,
…o colega de universitate