Dacă treci printre arcadele de sub Palazzo della Ragione sau urci în Torre del Campanone, vei vedea imediat mica Piață a Domului. Aici, pe o suprafață mică, se înghesuie comorile cele mai de preț ale Orașului de Sus. Nu ști cu ce să începi, așa că vi le prezint în ordinea văzută de mine: Baptiseriul, Aula della Curia Vescovile, Catedrala, Mausoleul lui Colleoni și, cireașa de pe tort, Basilica de Santa Maria Maggiore.
Baptiseriul a fost construit în 1340 de către Giovanni da Campione, în interiorul Basilicii dar, în 1680, acesta a fost demolat și părțile sale constitutive au fost lăsate să zacă într-o curte, până în 1856. După ce a fost refăcut, i s-a construit o bază înaltă pe care a fost așezat, abia în 1898, în locul unde poate fi văzut astăzi. In formă de octogon, este împodobit în partea superioară cu coloane fine din marmoră albă și opt statui datând din secolul al 14-lea și reprezentând Virtuțile. Interiorul este încă cel original dar nu poate fi văzut decât la cerere specială, Baptiseriul fiind ținut încuiat.
De la Baptiseriu, dacă privești spre Basilica Santa Maria Maggiore, observi că Mausoleul lui Colleoni a fost construit lipit de peretele bisericii, care se prelungește cu o construcție ce pare nesemnificativă, spre care urcă niște trepte pe care mai puțini turiști pășesc, neștiind despre ce este vorba.
intrarea în Aula della Curia Vescovile
Aula della Curia Vescovile, sala în care intru, era locul în care episcopul de Bergamo conducea judecățile, drept pe care îl avea din secolul al 10-lea. Această sală datează din secolul al 12-lea și prezintă încă fresce bine conservate, din secolul al 13-lea. Ele au fost redescoperite abia în anul 1937. Intre fresce se remarcă o Cină de taină și Spălarea picioarelor.
Intr-o fereastră cu duble arcade apar Narno și Viatore, primii episcopi de Bergamo. Deasupra lor se află Sf. Alexandru călare, patronul orașului.
Dacă ieși în spatele clădirii, vei vedea Il Tempietto di Santa Croce (Micul templu al Sfintei Cruci), o bisericuță cam de prin anul 1000, foarte bine păstrată. Edificiul a fost restaurat în secolul al 16-lea și conține încă fresce din acea vreme. Este considerat a fi cel mai bun exemplu de arhitectură Romanescă din Bergamo. Vizita în interior se face doar prin arajament special cu Biroul de Informații Turistice. De aici se văd și câteva cadre frumoase ale sudului Basilicii.
Capella Colleoni, cunoscută mai mult ca Mausoleul Colleoni, a fost construită între anii 1471-1475 pentru a-i servi drept mormânt mândrului Bartolomeo Colleoni, comandantul militar al armatei Republicii Venețiene și al fiicei sale, Medeea. Constructorul său a fost sculptorul-arhitect Giovanni Antonio Amedeo. Pentru a-i face loc, soldații săi au dărâmat scaristia Basilicii. Din păcate, nu sunt permise fotografiile în interior.
Cele două sarcofage în stilul Renașterii, peste care se ridică statuia călare a comandantului, executată la Nuremberg în 1501 de către doi meșteri germani, Sisto și Syri, sunt împodobite cu scene biblice. Pentru sarcofage s-a folosit marmoră albă, roșie și neagră. Mormântul lui Colleoni este cu fața spre intrare, pentru a fi luminat de razele soarelui care intră pe fereastră, cel al fiicei sale favorite aflându-se pe peretele din stânga.
Domul mausoleului este pictat cu fresce de către Giambattista Tiepolo (prezent și la noi, la Castelul Peleș), fresce care reprezintă scene din viața Sf. Ioan Botezătorul.
Deasupra ușii se află superba fereastră-trandafir și două medalioane, înfățișându-i pe Iulius Cezar și Traian.
Capela Colleoni este considerată cel mai frumos exemplu de arhitectură Renascentistă din întreaga Lombardie.
In întreg complexul din Piazza Duomo, Catedrala (Il Duomo) în sine pare mai modestă, cel puțin în exterior. Construcția sa, deasupra altor edificii religioase, mai vechi, s-a desfășurat pe parcursul a două secole, 15-17. Domul clădirii și fațada actuală au fost adăugate în 1866, biserica devenind una barocă. Ea este dedicată Sf. Alexandru.
In spatele altarului se poate vedea Martiriul Sf. Ioan, o operă importantă a lui Tiepolo.
Caracteristic pentru bisericile catolice, acestea au o serie de altare secundare, amplasate pe pereții laterali. Și aici se pot observa aceste altare, mșteșugit lucrate în marmoră de diverse culori și ornate cu picturi spectaculoase.
Am lăsat pentru la urmă Basilica di Santa Maria Maggiore, cea mai importantă clădire din Bergamo și poate cea mai de preț comoară a orașului. In același timp, ea este una dintre cele mai minunate biserici din întreaga Lombardie. Basilica este în același timp și o clădire istorică a orașului, fiind folosită pentru botezuri dar și ca loc de adunare a Ansamblului Civic.
Construcția sa a început în anul 1137 și s-a întins pe perioada a 200 de ani. Biserica s-a născut ca urmare a unei promisiuni făcute în timpul epidemiei de ciumă din anul 1100, în altă biserică mică, din secolul al 8-lea, dedicată Sf. Maria, care se afla pe acest loc (mai înapoi în timp, aici a existat un templu roman, dedicat zeiței Clemența). Locuitorii orașului au promis sfintei că, dacă îi apără de boală, îi vor dedica o biserică mai mare și mai frumoasă.
Caracteristic acestei biserici este faptul că nu are o fațadă și o intrare principală, ci doar două intrări laterale. Cea din Piazza Duomo pe Portalul cu lei roșii, în timp ce un portal cu lei albi se află în Piazza Rosate.
Portalul cu lei roșii, Basilica Santa Naria di Maggiore
Interiorul prețios îți ia ochii, de cum pășești înăuntru. E un vârtej amețitor de tapiserii florentine și flamande, fresce, stucatură aurită, lemn meșteșugit lucrat, o cupolă bogat ornată din secolul 16, totul proiectat și în mare parte lucrat de către artistul orașului Bergamo, Lorenzo Lotto, care și-a lăsat amprenta în numeroase locuri din oraș.
In biserică își dorm somnul de veci compozitorul Gaetano Donizetti, fiu al orașului, precum și profesorul acestuia, Simon Mayr, maestru al basilicii. Monumentul din marmoră albă, dedicat lui Donozetti, poartă semnătura sculptorului Vincenzo Vela.
Intre atâtea comori, atrage atenția un confesional din lemn sculptat de Andrea Fantoni (1704), precum și o balustradă de altar cu sculpturi în lemn, proiectate de Lorenzo Lotto.
Undeva, pe un perete lateral, sub o vitrină de sticlă, sunt conservate câteva fresce vechi, interesante.
Sper că vizita în Piazza Duomo vi-a oferit satisfacțiile artistice scontate și că, dacă ajungeți cândva prin Bergamo, îi veți dedica mai mult timp.
Piazza Duomo – the Treasure Chest of Citta Alta, Bergamo
Piazza Duomo must be an important stop in Bergamo because here you may see the real treasures of the town. It is Basilica de Santa Maria Maggiore, Il Duomo, Capella Colleoni, The Baptisery, Aula della Curia Vescovile with the tiny Il Tempietto church. All of them full of work of arts, all of them connected with important moments of the historical memory of Bergamo. Even if the square is small, the artistic value you will find here, is huge. Do not hesitate to visit Piazza Duomo while in Bergamo!
Ma bucur ca am reusit sa-ti calc pe urmele tale in Bergamo, dar din pacate timpul meu a fost cam scurt, doar cateva ore am stat in Citta Alta, pentru ca dupa amiaza aveam zborul ,inapoi spre casa!
Nu-i nimic, Georgiana, poate veti merge separat, numai la Bergamo, pe cateva zile. Merita! Si eu am de gand sa mai merg, fiindca mai sunt multe de vazut, in oras si imprejurimi. E o baza buna de plecare.
A very long blog but also by unwise beautiful pictures!
Beautiful buildings and a rich culture. Great as you show these old buildings and the amazing murals. In addition, the newer buildings with a beautiful rich look. I enjoyed this.
Greetings, Helma
Thank you, dear Helma! I’m content that you liked this post!