Cam asa suna refrenul unui popular cantec austriac, adica “acolo sus, in tinutul Dachstein”. E un cantec pe care l-am auzit in copilarie si pe care, mai tarziu, l-am asociat cu Heidi, nu stiu de ce fiindca ea e din Elvetia, nu din Austria dar asa credeam eu pe atunci.

Vara trecuta, fiind in Saltzkammergut, m-am gandit ca ar fi bine ca, in sfarsit, sa vad si eu cum stau lucrurile in tinutul acela de sus. Am plecat din Gasteiner Tal (Valea Gastein), de la pensiunea la care ne-am cazat, chiar la intrarea in vale, in afara de orice localitate, intr-un traseu in circuit, trecand prin St. Pongau, unde am vizitat catedrala si spectaculoasele Liechtensteinklamm (Cheile Liechtenstein).

St. Pongau

Liechtensteinklamm

In continuare, cu foarte scurte opriri in Altenmarkt si Radstadt, ambele ca niste mici bijuterii, am ajuns in preajma localitatii Schladming. Mic orasel minier, in ultimele decenii s-a transformat intr-o foarte cautata si apreciata zona de schi. De acolo, nu peste mult timp incepem sa urcam spre Ramsau am Dachstein, o mica statiune foarte iubita de turisti pentru panorama frumoasa a Dachsteinului. Ne oprim aici sa mancam, apoi vizitam bisericuta cu cimitirul micut, unde sunt inmormantati alpinistii invinsi de munte.

Altenmarkt

Radstadt

Schladming

Ramsau am Dachstein

Ne continuam drumul spre telegondola care urca la Dachstein, pana aproape de varf. Un drum dus-intors costa 29 de euro ( da, in Austria instalatiile pe cablu sunt scumpe). Telegondola urca din 20 in 20 de minute. Varful are 2995 m. Intregul masiv face parte din patrimoniul natural UNESCO, din 1997. Sus este unrestaurant mare, unde bem o cafea si admiram peisajul. Stanci si multa, multa zapada in 19 iulie si schiori in actiune. Nu suntem echipati corespunzator fiindca noi vroiam sa vedem doar varful mai de aproape, asa ca ne invartim pe terasa de sticla, atarnata deasupra haului (nu fara emotii la inceput, recunosc). E ciudat sa vezi sub picioarele tale un abrupt si, mult mai jos, platoul de pe care ai plecat, iar tu sa te simti si chiar sa fii, suspendat deasupra lor. Albul imaculat al zapezii si cerul foarte albastru ne amintesc de zilele de iarna petrecute in Retezat.

varful Dachstein (2995 m)

Curand trebuie sa plecam, se anunta inchiderea restaurantului si ultima cursa de coborare a telegondolei. Se umple rapid cu ultimii tineri care au mai ramas pe partii si coboram. Desi scurta, aceasta intalnire a mea peste ani, cu Dachsteinul cel din cantec, a fost emotionanta. Acum pot spune “si eu am fost acolo”.

Ca sa inchidem circuitul, am luat-o spre Filzmoos. Inainte de asta, am luat-o insa pe o vale, pe care am mers pana la Hofalm. E un drum cu taxa (4.50 euro) si cu restrictionarea vitezei la 30 km/ora. Sus este o cabana-restaurant, cu o terasa, o moara veche si un mic tau. E destul de multa lume la mese. Noi mergem in plimbare, cam 10 minute de la cabana, sa vedem micul lac Almsee, in ale carui ape foarte linistite se oglindeste varful Bischofsmutze, adica “caciula episcopului”. Avem cateva momente de liniste intensa, cum numai langa un lac de munte poti trai, apoi ne intoarcem la soseaua noastra.

Trecem prin Filzmoos, o statiune foarte indragita de austrieci si nu ma mira, deoarece are o asezare foarte frumoasa si este o localitate cocheta. Inainte de apleca spre Austria am cautat cazare acolo dar mi s-a parut semnificativ mai scumpa decat alte localitati, asa ca am renuntat. Acum vad ca mi-ar fi placut sa stau macar 2-3 zile aici. La Bischofshofen reintram in soseaua care ne duce in Gasteiner Tal.

Filzmoos

Pentru cine are o masina la dispozitie, este o excursie frumoasa de o zi, in care poti vedea multe lucruri noi. Poate e o idee, nu?