M-am intors luni dupa 3 zile petrecute la Budapesta cu impresii noi despre o capitala deja vazuta de doua ori. Am vizitat Budapesta la intervale mari de timp si, desi cunosteam obiectivele principale, amintirile erau mai estompate.

De data aceasta mi-am propus sa caut, cu precadere, Art Nouveau la Budapesta si sunt tare multumita de rezultat! Sper sa va placa si voua ce am descoperit dar despre asta voi vorbi in urmatoarea postare.

Acum, v-as plimba putin prin Pesta dar si prin Buda, sa va arat ce am vazut. Am locuit, in conditii mai mult decat convenabile ca pret, pe dealul Gellert, in Buda, intr-un cartier foarte linistit, de vile – Balassi Guesthouse. Pentru unii ar parea un dezavantaj ca exista de acolo o singura posibilitate sa cobori “in centru”: autobuzul 27 si apoi un tramvai in directia dorita. Drumul pana la tramvai se poate face si pe jos, coborand pe stradute in serpentine sau multe trepte.

Tramvaiele te trec peste Podul Erzsebet (Podul Elisabeta) sau Podul Szabadsag (Podul Libertatii) sau te duc, paralel cu Dunarea, pana vis-a-vis de cladirea Parlamentului sau chiar mai departe. Parlamentul poate fi vizitat, accesul fiind gratuit pentru cetatenii Uniunii Europene. Pentru amatori, orarul este intre 8-18 in zilele lucratoare, 8-16 sambata si 8-14 dumineca.

Poza clasica a Parlamentului

Acum trebuie sa va spun ca in aceste zile la Budapesta s-a desfasurat Szigeti Festival, un frate mai mare al lui Bestfest, festival care atrage amatori de muzica din toata Europa dar mai ales englezi, nemti si olandezi. Mii de tineri si mai putin tineri au pus stapanire pe Budapesta, in afara turistilor obisnuiti. Ii recunosteai usor dupa bratarile care le dadeau acces pe insula unde se desfasura festivalul. Trupe si interpreti foarte cunoscuti, dintre care enumar doar pe Mika, Kasabian, 30 Seconds to Mars, Iron Maiden, Muse i-au facut sa se dezlantuie. Personal, nu am fost la festival dar a fost fiica mea. De la ea am inteles ca organizarea este ireprosabila. Inclusiv cea a transportului spre oras, dupa terminarea concertului. Organizatorii au contract cu o firma de taxiuri, care vin fara intrerupere, pana toti participantii sunt dusi acasa. Pe cand asa ceva si la Bestfest? Nu de alta dar sa nu-mi umble fiica pe jos, noaptea in Bucuresti, de la Piata Presei Libere pana in Crangasi! Daca vreti impresii la cald si in direct despre festival, aruncati o privire aici: http://arashi.me/

Daca folositi mult mijloacele de transport in comun, un bilet pe trei zile (dar exista si de una sau doua) este cel mai indicat. El costa 3850 Ft. (1 euro= 280 Ft)

Noi am lasat masina in parcarea de pe Gellert si am cumparat biletul! Pentru cei care doresc insa sa incerce, am adus cele mai “proaspete” taxe de parcare:

Inarmati cu harta metroului si cea a centrului, unde se afla cele mai multe obiective, am pornit la pas prin Budapesta. Metroul il gasiti usor, dupa semnul specific. Unele statii mai pastreaza semnul vechi, un M albastru pe fond alb.

Dupa ce am trecut de “gemenele” Matilda si Klotilda am intrat pe Vaci utca, strada trendy a Budapestei, ca sa pozez niste cladiri vechi. Aici am vazut o promotera in costum popular maghiar (pe care am fotografiat-o) si apoi si papusi imbracate astfel, care se vand ca suveniruri.

Palatele Matilda si Klotilda (in curs de curatare)

Vaci utca (cele 3 de mai sus)

Am mai vazut Sinagoga de pe strada Dohany, construita in stil bizantin cu puternice influente maure, de catre un arhitect vienez – Ludwig Forster. Este cea mai mare sinagoga din Europa.

In ceea ce priveste podurile as indrazni sa spun ca mie imi plac mai mult decat podurile Parisului. Acelea sunt mai masive pe cand cele din Budapesta au o linie mai eleganta (singurul care imi place cu adevarat la Paris este Podul Alexandre III). Trebuie insa sa mentionez ca toate au trebuit refacute dupa razboi.

Podul Elisabeta, construit in 1903, a detinut titlul de cel mai lung pod suspendat pana in 1926 In 1945 a fost bombardat de germani, iar forma sa actuala o are din 1964.

Podul Libertatii, cel mai putin deteriorat in timpul razboiului, a fost construit in 1899 si reconstruit in 1946. Impreuna cu Hotelul Gellert, unul dintre hotelurile faimoase si scumpe ale capitalei ungare si, in acelasi timp, un frumos exemplu de Art Nouveau, alcatuiesc in sine un obiectiv de vazut.

Podul Szechenyi sau Podul cu lanturi a fost construit intre 1839-1849 si, cand implinea 100 de ani de existenta, adica in 1949, a fost reconstruit.

Practic cele trei poduri sunt cele in jurul carora turistul trebuie sa zaboveasca cat mai mult.

Spre Palatul regal se poate merge cu autobuzul din Batthyany ter sau cu funicularul. Cei care se deplaseaza cu masina pot trece prin Poarta Palatului, de langa funicular (biletul cumparat este valabil si pentru funicular).

In Piata Batthyany exista o frumoasa biserica, Biserica Sf. Ana, construita intre 1740-1761. Asa cum s-a intamplat cu atatea biserici sau case valoroase bucurestene, in anii comunismului si aceasta biserica a fost propusa pentru demolare dar, din fericire, a scapat. Apropo de acest lucru, mi-a placut sa vad pe ziduri o campanie impotriva demolarii caselor valoroase.

Budapesta are si ea cladiri moderne dar, pentru mine, ele sunt mai putin interesante. Banca Nationala insa mi-a atras atentia prin masivitate si basoreliefurile sale.

Seara ne-a gasit hoinarind tot pe malul Dunarii unde, mergand la intamplare, am avut o surpriza amuzanta. Atentie, Imperator! Uite ce este acolo! L-ai vazut? Avem reducere acolo 🙂 ?

Vi-am aratat pana acum ce mi-a placut dar a fost si ceva ce nu mi-a placut! Asteptand tramvaiul, sedeam in statie si mancam o inghetata cand vad o masina care se urca pe trotuar, chiar in statie! Apuc sa comentez, fara a ma uita la numar doar la masina: “Uite si pe asta, ce nesimtit, sa se urce pe trotuar, in statie, in plin centru!” Cand m-am uitat si la numar…va las pe voi sa judecati.