După cum am scris și în articolul anterior, Argolida este centrul unei zone arheologice extinse, care numără între comorile sale Micene, Epidaur, Tyrins, Argos, Nemeea ș.a. In planul meu de vizitare intrau Mykenes, Epidaur și muzeele din Argos și Nafplio, acesta fiind și motivul pentru care am ales o cazare la Tolo, care se află aproape de toate aceste obiective.

sus pe deal, cetatea din Argos

situl arheologic de la Micene

Epidaur

Miercuri, 18 septembrie 2013, am plecat de dimineață la Argos, pentru a vizita Muzeul de Arheologie.  Orașul se află la doar 10 km de Nafplio și se consideră a fi cel mai vechi oraș locuit din Grecia. Deși de-a lungul istoriei Argos a fost cel mai puternic stat din Peloponez, pană în sec. al 7-lea,  și ruinele sale stau mărturie unui trecut glorios, astăzi el se prezintă ca un oraș destul de șters, unde turistul grăbit nu zăbovește prea mult. Centrul său este plateia, marcată de Biserica Sf. Petru. La mai puțin de 100 de m se află Muzeul de Arheologie, unde ar fi trebuit să admirăm mozaicuri romane, o importantă colecție miceniană precum și colecția de vase Lerna, provenită dintr-un sit preistoric. Muzeul este deschis de marți pană sambătă, între 8.30-15 , de aceea ne-am grăbit să ajungem acolo de dimineață. La poartă însă, surpriză. Pe o foaie A4 scoasă la imprimantă, potențialii vizitatori erau anunțați că în zilele de 18 și 19 se desfășoară o grevă împotriva concedierilor, sub sloganul ” persoanele care lucrează pentru cultură nu sunt redundante”.

De pe strada pe care se află muzeul se vede bine cetatea francă, ale cărei ruine dorm pe un deal din apropiere.

pe deal, cetatea francă, Argos

Pe moment, nu ne-am gandit mai departe, ci ne-am întors în piață pentru a vizita biserica. In centrul său, pe pardoseală, se află vulturul bicefal, simbolul Bizanțului, pe care vi l-am arătat și în articolul despre Mystras.

Biserica Sf. Petru, Argos

vulturul bizantin bicefal

In drum spre parcare am surprins cateva imagini din oraș.

plateia, Argos

Ne-am îndreptat spre Micene și abia cand am văzut acolo o mană de oameni adunați în fața porții închise, am realizat că, de fapt, nu vom vedea nimic din comorile Argolidei! Ce să zic? Nu pot nega frustrarea omului care știe că se află acolo o singură dată, că e atat de aproape de Poarta Leilor din Mykene, rămasă în memorie din paginile cărții de istorie și nu o poate vedea! Oamenii aceia aveau și ei dreptatea lor, pe care trebuiau să și-o apere și ce impact mai mare putea avea greva decat într-o perioadă turistică a anului, cu numeroși turiști străini, veniți de la Atena special pentru a vizita aceste puncte arheologice interesante?! Și totuși…

Legenda spune că antica Micene ar fi fost fondată de Perseu, iar istoria atestă că aici își avea cetatea Agamemnon, conducătorul grecilor în războiul troian. Intemeietorii au aparținut unui trib venit din Ciclade înainte de anul 2700 înainte de Hristos. Abia după căderea culturii minoice, sub a cărei influență s-a aflat Micene, la mijlocul secolului 15 înainte de Hristos, a înflorit aici o cultură proprie extraordinară, care a dominat lumea greacă pană în secolul 12 înainte de Hristos, cand dorienii din nord au atcat Grecia. In timpul stăpanirii romane orașul a fost nelocuit, pentru a fi apoi complet uitat în perioada bizantină. Cel care l-a readus în atenția lumii a fost arheologul german amator Schliemann, descoperitorul Troiei. Acesta a efectuat săpături în interiorul cetății, în 1874, descoperind – după cum credea el – splendida mască mortuară, din aur, a lui Agamemnon. De fapt, arheologii moderni susțin, după datare, că masca și mormintele excavate sunt cu patru secole mai “bătrane” decat războiul troian.

dealul pe care se află ruinele de la Micene

In continuare, ne-am îndreptat spre Epidaur, trecand prin zone împădurite, prin sate frumoase, pe langă un pod micenian aflat chiar langă șosea, printre plantații de măslini.

podul micenian

spre Epidaur

se coc rodiile

Biserică modernă în Ligourio

In lumea antică, Epidaurul era un sanctuar dedicat lui Apollo și apoi fiului acestuia, semi-zeul Asclepios, un talent în domeniul medicinei. Prestigiul său devenise atat de mare încat Zeus, gelos pe faima sa, a distrus sanctuarul. In antichitate, Epidaur era un mare centru medical, oamenii venind aici de la mari depărtări, să caute vindecarea. In timp, s-au ridicat aici temple dedicate Afroditei, lui Artemis și Themis. Ceea ce omul modern vine astăzi să vadă la Epidaur este teatrul cu o acustică extraordinară, avand inițial o capacitate de 6000 de locuri și extins ulterior la 12300. In zilele noastre are loc aici Festivalul de Teatru, unde se prezintă piese clasice, traduse în greaca modernă.

Ce am văzut noi prin gard și ascultand explicațiile date de un ghid unui grup de turiști străini?

O mică parte, reconstruită, din micul templu dedicat lui Asclepios. Acesta a fost construit de către arhitectul Theodotos, în secolul 4, înainte de Hristos.. Se spune că în interiorul său s-ar fi aflat o statuie din aur și fildeș a lui Asclepios, șezand pe un tron și ținand mana pe capul unui șarpe.

reconstrucție modernă a unui colț din Templul lui Asclepios

Apoi, părți din Abaton, unde dormeau infirmii și bolnavii, sperțnd ca Asclepios să le apară în vis și să-i vindece. Aceasta era metoda lui preferată de diagnosticare. Cercetările recente au dovedit că la Epidaur se făceau și operații.

Abaton, Epidaur

In secolul 5 înainte de Hristos s-a construit aici și un stadion, unde oamenii de rand stăteau în picioare, scaunele din piatră fiind rezervate celor bogați.

stadionul din Epidaur

In fața complexului se aflau multe autocare venite de la Atena, cu turiști străini care, ca și noi au “vizitat” situl cu ochii, peste gard. Nici măcar o privire cat de mică nu a fost îngăduită spre renumitul amfiteatru, pentru care ar fi trebuit să ni se îngăduie intrarea în sit.

autocarele care au adus turiștii străini să vadă Epidaurul…

După amiază am ajuns și la Nafplio, în fața Muzeului Arheologic, unde ne aștepta implacabilul anunț de grevă… Așa s-a sfarșit tentativa noastră nereușită de a ne înfrupta din comorile istoriei antice grecești. Păcat!

Muzeul de Arheologie, Nafplio

Around Peloponesse  24. A Strike That Made Me Miss the History

The day of September, 18, 2013, when we went to visit the archeological treasures of the Prefecture Argolida, was a day of frustration. In spite of the fact that at Mykenes and Epidaurus there are great treasures of the antique world, and that it is said that the Archeological Museums in both Argos and Nafplio are remarkable, we have seen nothing due to a two days strike of the people working in museums.

Well, I understand and sympathize with them in their struggle to defend their rights to work but, on the other side, I know for sure this was my one and only opportunity to visit that part of Greece and I lost it! It is really frustrating. And there were many international tourists there.

In Mykenes and Epidaurus I managed to see and take photographs over the fence but not to the most important objectives, The Lions’ Gate in Mykenes and the amphiteathre in Epidaurus.