Ieri m-am întors dintr-un weekend prelungit, în Apuseni. Am pătruns în zonă prin pasul Buceș, dinspre Brad, pentru a admira stâncile care se înalță, dintr-o dată, din pământ. Acolo am admirat prima dată culorile acestei toamne.
Era mai spre apusul soarelui și vremea nu tocmai bună pentru a face fotografii. Pe șosea, rareori câte o mașină, așa că – atunci când ieșeai să mai pozezi un peisaj (dar îți venea să faci asta tot mereu) – te îmbătai de liniștea din jur.
prin Pasul Buceș, spre Apuseni
La Gârda de Sus, în sat dar și în jurul cabanei mele, același peisaj dintotdeauna și totuși în fiecare toamnă altul: penelul naturii adaugă tușe noi, schimbă intensitatea culorilor sau combinarea lor în ansamblul pădurii, după plac. Cu adevărat nou este albastrul tipic, ardelenesc, în care au fost vopsiți pereții bisericii vechi, în care încă mai robotesc meșterii maramureșeni, chemați să o repare și restaureze. (In nr. 898 din anul 2009, Formula AS prezintă biserica din lemn, cu hramul Sf. Ioan Botezătorul, construită în 1792, aici http://www.formula-as.ro/2009/898/societate-37/biserica-plutitoare-din-garda-11929 ).
vedere din pridvorul cabanei
vis-a-vis de noi
între noi și vecini
în spatele cabanei
anemone de toamnă
ultimul trandafir din grădină
în centrul Gârdei
cabana
biserica veche și cea nouă din Gârda de Sus
Două au fost după-amiezele în care soarele s-a îndurat de mustăceala noastră și a aruncat spre noi câteva raze, de care ne-am grăbit imediat să profităm…
Prima plimbăreală a fost pe Valea Gârda Seacă, spre Casa de Piatră. Deja soarele era aproape de apus, așa că ne-am grăbit să mai prindem în poză ceva din arămiul pădurii.
pe Gârda Seacă, la 5 km de Gârda de Sus
ultimii clopoței ai verii care a trecut
Sâmbătă, s-a mai încălzit un pic și, după-amiază, am pornit de-a lungul Arieșului, spre vale, până la Albac, de unde am cotit spre Horea și am urcat până la Mătișești, pe o șosea proaspăt turnată, netedă ca-n palmă! Ba chiar am depășit granița satului, mergând, prin pădure, până la Izvorul Brădet.
la intrarea în Mătișești
Izvorul Brădet
Acum cred că voi rezista până la primăvară, la verde crud! La revedere!
la plecare, în “curtea” noastră
în drum spre Câmpeni
A Date With Autumn In The Apuseni Mountains
Yesterday I came back from my wooden cabin, in the Apuseni Mountains. Like in every autumn, I spent few days there, to the see the wonderful colors of autumn foliage.
Locurile sunt parca mai frumoase toamna. Pozele mi-au facut mare placere si m-au facut nostalgica. Ce noroc aveti ca va puteti bucura de asemenea locuri si o asemenea natura!
Acolo iti incarci bateriile, lasand la o parte necazurile. Macar pentru zilele cat stai acolo…Si revii alt om! Trebuie incercat.
Mimunate poze, minunate culori ! Multumesc pentru regalul de toamna romaneasca !
My pleasure, Dani! Ma bucur de vizita!
Beautiful autumn scenery!
It must be nice to spend time in such a wonderful place.
It surely is, Kumiko! Thanks!
Câtă frumusețe, câtă armonie. Mi-e dor de acele locuri.
De cand n-ai mai fost? Poate vii la vara, da-mi de stire!
Peisaje de vis, simfonia de culori a toamnei, linistea patriarhala ,se degaja din minunatele imagini pe care le-ai surprins.Vazandu-le ,este imposibil sa nu fii fericit ca apartii acestui minunat taram. Calatorind prin lume, fac intotdeauna comparatii , intre ceeace vad si ce avem in tara. Intotdeauna imi da cu plus pentru locurile natale si imaginile tale confirma acest lucru
1
Ma bucur ca ai ajuns la aceasta concluzie, Aurora! Inseamna ca nu “am muncit” degeaba 🙂 🙂 🙂
Herrlich ist es bei euch! Der Herbst genauso schön, oder fast noch schöner, als der Frühling, wo ich in Guarda war! Aber warum sieht der Friedhof so traurig aus?? So, als kämen gar keine Menschen mehr zu Besuch!
Autumn is wonderful in Garda, Angelika! I don’t know why are the graves in the cemetery looking deserted. They also have a cemetery up the hill. May be they attend it more. It was moved there after a very big flooding.