din seria Sarangheyo, Seoul!
Nami Island, asaltată zilnic de numeroși turiști din toată Asia dar și din Europa sau SUA, care se îmbarcă pentru a găsi parfumul poveștii de iubire, a devenit faimoasă și s-a transformat în obiectiv turistic peste noapte după ce, în anul 2002, au fost turnate aici numeroase scene din serialul sud-coreean “Poveste de iarnă” sau “Winter Sonata“, care se difuzează chiar acum pe Acasă TV (sâmbătă și duminecă, de la 15.30, pentru cine dorește să îl vadă).
Mi-a plăcut serialul, vizionat mai demult pe internet, îl revăd acum dar mai mult îmi place actorul principal, Bae Yong-joon, despre care am scris câte ceva pe celălalt blog al meu, aici.
Acum, vreau să vă povestesc despre excursia pe care am făcut-o pe Nami Island, de la Seoul. Din păcate, prima parte a zilei, când am fost pe insulă, a fost tare posomorâtă vremea dar asta a dăunat doar pozelor, nu și numeroșilor vizitatori plecați să cucerească imaginara Republică Naminara!
mai întâi, trecem pe la punctul de imigrare,
apoi, ne învăluie melodii de pe coloana sonoră a filmului
ne îmbarcăm pe unul dintre vaporasele care traversează spre insulă
Insula Nami a fost mărită artificial, în mijlocul râului Han, la 63 km de Seoul, după construirea barajului Cheongpyeong. Cel care a cumpărat-o, a avut ideea reîmpăduririi sale și a creat astfel frumoasa alee de metasequoia, făcută celebră prin intermediul filmului și al nenumăratelor fotografii pe care turiștii și le-au făcut aici.
Se poate ajunge pe insulă în diverse feluri: cu metroul, cu mașina, cu autobuzul sau, ca și noi, într-o excursie organizată. Aceasta a avut inclusă în preț, pe lângă transport și prânz și biletul de vapor, care include “viza de intrare” în Republica Naminara. Imaginara republică a apărut în 2006, cu drept de autoguvernare și de a emite un “pașaport”. Toate acestea pentru distracția vizitatorilor. Acolo, la graniță, s-au ridicat o mulțime de hoteluri și restaurante, s-au amenajat parcări.
Imediat ce putem piciorul pe insulă (traversarea durează mai puțin de 5 minute), ne întâmpină cei doi oameni de zăpadă, ca un simbol al filmului, devenit și simbolul insulei pentru că îi vom vedea peste tot, în diverse mărimi.
locul scenei primului sărut, unde toată lumea vrea să se pozeze
Vizitatorii nu se lasă descurajați de vremea urâtă și se plimbă pe malul lacului, pe alei, intră în micile prăvălioare cu suveniruri, admiră diverșii arbori măiestrit plantați, pentru a fi puși în valoare.
Gina, ghida noastră, fotografa (eu) și prietena G
Iată și vestita alee de metasequoia și panoul la care ne pozăm, again!
Prin parc sunt presărate mai multe lucrări de artă modernă. Se pune accent pe reciclare și putem astfel vedea un copac făcut din sticle goale de…soju! (amatorii de seriale știu de ce!? ) sau aceleași sticle, combinate cu pământ, în zidurile despărțitoare ale unui bazin. Până și singaporezul Merlion are o sosie aici! Tot ce ar putea atrage, dat fiind faptul că în Coreea de Sud, numărul turiștilor din Singapore nu este mic!
Pe insulă se află și mormântul generalului Nami (sau așa se crede), din era Joseon, care a dat numele insulei. Proprietarul insulei, dl. Min Byeong-do, i-a ridicat un monument funerar în anul 1963.
A, dar iată și reproducerea ideii occidentale de “bibliotecă în parc”. Din păcate, ploua puțin și n-am putut vedea dacă e folosită dar, judecând după enormele librării văzute în Seoul, apetența pentru lectură a coreenilor sigur nu le va lăsa să stea nefolosite!
Sigur că nu puteau lipsi nici totemurile cu fațe umane, numite jangseung. Ele se așezau la marginea satelor pentru a le feri de demoni. In sudul țării chiar poartă numele de beoksu, adică bărbat șaman. De obicei, sunt făcute din lemn dar se poate folosi și piatra. Fețele sunt înfricoșătoare dar și vesele. Pe insulă, am întâlnit o adevărată pădure de jangseung și am zăbovit să fotografiez cât mai multe. De altfel, observați că povestirea de azi e susținută de mai multe fotografii pentru că lucrurile acestea trebuie văzute/arătate, nu se pot povesti.
Dacă îmi amintesc bine, vaporașele circulă cam la jumătate de oră, așa că i-am spus Ginei că e timpul să prânzim. Ne-am întors la mașină, observând, în trecere, că și alte mijloace de distracție aduc aici vizitatorii: un turn de bungee jumping (care arata cam lugubru pe fundalul norilor negri) și unul pentru tiroleană, în cazul în care nu ai chef să mergi, ca tot omul, cu vaporașul pe insulă:)
și iată doi temerari, care se avântă spre Nami Island!
După o poză făcută împreună cu ghida și șoferul nostru, plecăm totuși la masă! Nu vă gândiți că veți afla și ce am mâncat. Asta rămâne pentru o postare dedicată:)
14. Nami Island, an Island on the Han River
of the series Saranghaeyo, Seoul
One of the first days in Seoul was dedicated to a trip, which we took through an agency. The trip had two major objective: the Nami Island, famous for the shootings of several drama and the Morning Calm Garden, a splendid spot of nature.
Unfortunately, it rained during the first part of the day but only the photos have been affected. We enjoyed the trip. There were only us, me and my friend, the guide and the driver, even if it was not a private trip. But only us had option for this trip. I think the reason is that there are other more cheaper ways to go there, on the Nami Island but the garden was difficult to visit without a car.
There are so many to see on the island and it is worth a half day walk. Nami is in the middle of the river Han and it was much enlarged after the construction of Cheongpyeong dam, in the 40’s. The name came from a Joseon general, Nami, who is believed to be buried there.
The man who bought the island had the wonderful idea of reforestation and landscaping, and so, in 2001, the island offered the scene of important shootings for the Winter Sonata TV series. It was released in 2002 and it was a huge success.
What have we seen? The metasequoia alley, of course and other points related with the drama but also street art, ecological art (a tree made of empty soju bottles), little souvenir shops, restaurants, general’s Nami tomb, a park library,a nice collection of janseungs (wooden totem poles, with human faces, put at the margins of villages to protect them against evil).
Finally, passing near the bungee jumping tower and a sky-line tower (for tyrolean traverse), I shared a photo with the guide and the driver and we went to have lunch. But this will be another story, a dedicated one, which comes later🙂
Foarte frumoasa isula.
Cel mai mult mi-au placut totemurile , sunt originale si expresive.
De ce se agata sticle goale in copac?? Am mai auzit de acest lucru, dar nu mai retin iar la serial nu ma uit 🙂
Multumesc, Cartim!
Nu sunt sticle goale in copaci, ci un brad facut din sticle goale de soju. Fiindca nu te uiti la seriale coreene si probabil nici nu ai citit nimic despre cultura lor, trebuie sa iti spun ca sunt mari bautori, asta incluzand si femeile. Cultura lor nu condamna acest comportament, pe care il accepta ca firesc. De aceea si in seriale poti vedea frecvent ca eroii beau. Bautura preferata este soju, un rachiu din cereale, asemanator cu vodca la gust, fara miros si incolor. Vinul din orez – makgeoli – este de asemenea apreciat.
I really like the photo of the flags and mountains.
As I said, all the Asian flags were aboard! The tourists were also from those countries. Ihave seen no Europeans except us, of course.
Just wonderful. It’s like I’m on a world itself. What a brilliant details, and what a beautiful place you visit anyway.
It would have been nicer if the weather had play with us:)