Spre deosebire de Knossos, unde doar 8 persoane (din grupul nostru de 42) au dorit să meargă și excursia s-a anulat (noi am cumpărat excursia de la o agenție din Hersonissos), pentru Chania s-au înscris aproape toți.
Excursia cuprindea o vizită la Mănăstirea Arkadi, trei ore petrecute în Chania și o scurtă oprire la întoarcere, la Lacul Kournas, în drum spre hotel. Trebuie să menționez că vizitarea orașului Chania este mai la îndemâna celor care se cazează de la Heraklion spre vestul insulei. Hersonissos face ca distanța până la destinație să fie mai lungă, deci cu mai mult timp petrecut în autocar. Chiar și așa, merită făcută această excursie din care poți rămâne cu imagini frumoase în suflet și cu niște cunoștințe de istorie a Cretei, în minte.
Intregul drum s-a desfășurat având, în dreapta, marea și în stânga peisajul muntos al insulei. Chiar dacă, deocamdată văd doar munți despăduriți, înălțimea lor crește treptat, cu cât ne apropiem de Chania. Marea compensează prin nenumăratele ei nuanțe, mereu însorită, uneori doar umbrită de câte un nor răzleț. Trecem pe lângă mini stațiuni al căror nume nu îl rețin, unele foarte căutate, după cum ne spune ghidul.
Ajungem în sfârșit la ținta principală a excursiei noastre și autocarul parchează în apropierea golfului, lângă zidurile cetății. E plin de mașini și foarte aglomerat, deși e a doua jumătate a lui septembrie. Facem câteva sute de metri pe jos până într-un loc în care ghidul ne oprește, pentru a ne spune câte ceva despre istoria locului, apoi ne lasă liberi – 3 ore – urmând ca fiecare să facă ce dorește.
Ce poți face într-un timp atât de scurt, care cuprinde și servirea prânzului? Ne vom plimba în jurul acestui golf, vom asculta marea, ne vom răsfăța la soare, vom mânca și apoi ne vom întoarce la autocar. Despre plimbări pe străduțele fermecătoare (cel puțin așa le-am văzut în fotografiile altora) nu poate fi vorba! Un sejur petrecut la Chania ar putea însă rezolva acest lucru. In plus, locurile în care se pot face excursii de aici sunt minunate, așa că merită să ne gândim la asta pentru o vacanță viitoare.
Orașul, care numără cca. 60000 de locuitori, mai este numit și “perla din vestul Cretei”. In antichitate, se numea Kydonia, nume schimbat de venețieni în La Canea. In perioada stăpânirii acestora, aspectul orașului s-a schimbat datorită planurilor constructorului veronez Michele Sanmicheli. Casele frumoase din jurul portului au fost ridicate atunci, pentru nobilii și negustorii venețieni.
Chania a fost capitală a Cretei între 1645, când insula a fost luată în stăpânire de către otomani și 1972, când capitala a fost mutată la Heraklion.
Amestecul culturilor bizantină, venețiană și otomană este cel care dă farmecul orașului de astăzi.
Plimbarea turiștilor care poposesc aici pentru câteva ore doar (deci și a noastră) se concentrează în jurul golfului, vechiul port venețian.
Pornim așadar de lângă zidurile Fortăreței Firkass, care amintește de perioada venețiană a orașului. In apropierea sa, în parcul local de pe malul mării, vedem o fântână modernă (Fântâna din Piața Talos), construită în memoria victimelor unui naufragiu.
Fortăreața a fost construită în 1629 de către venețieni, care o numeau Ravellino del Porto. In interiorul său se aflau barăci și depozite cu muniție. După ce, în 1645, Chania a fost cucerită de otomani, numele s-a schimbat în “Firka”, însemnând “baracă” în limba turcă. In acea perioadă, parte din fortăreață a fost folosită ca și închisoare. Tot aici își avea sediul guvernatorul militar al insulei.
Fortăreața era „Kerkelos”, adică locul în care se lega lanțul mare și greu, din fier, pe care venețienii îl scufundau în mare la intrarea în port, pentru a-l închide în cazul unui atac maritim. Celălalt capăt era ancorat de far.
Fortăreața este și locul în care s-a sărbătorit unirea Cretei cu Grecia. Acum, în interiorul său se află Muzeul Maritim al Cretei.
Deși i se mai spune și “Farul egiptean”, farul din Chania a fost construit de venețieni în a doua jumătate a secolului al 16-lea. El este nu doar cel mai vechi far din Creta dar și unul dintre cele mai vechi din lume. Construcția a decăzut în timpul otomanilor deoarece aceștia nu au folosit niciodată Chania drept port, utilizând un port natural din apropiere. El a fost reconstruit, în forma sa de astăzi, de către egipteni în perioada 1830-1840, când englezii au atribuit Creta regentului din Egipt. El are o înălțime de 21m. Inchis pentru vizitatori, constituie totuși un loc predilect de plimbare deoarece oferă o altă perspectivă asupra portului și este un loc potrivit pentru a face fotografii.
Pe malul opus se vede Moscheea Ienicerilor, transformată acum într-un loc cultural, unde se organizează numeroase expoziții. Aceasta este prima moschee construită în Creta (1645), după ocuparea sa de către otomani, rămasă activă până în 1923. Turcii îi spuneau Yiali Tzami, “moscheea de pe malul mării”.
In spatele moscheii se văd resturi din prima fortăreață bizantină, Kastelli, înconjurată de ziduri, turnuri și bastioane. A fost construită de către venețieni în a doua jumătate a secolului al 16-lea.
Pe întreaga promenadă a portului se înșiră nenumărate taverne și magazine de suveniruri, care încearcă să te atragă prin oferta lor diversificată, mai ales de pește și fructe de mare. Cel mai renumit este Restaurantul Dimos.
In port este mereu plin de lume, până noaptea târziu. Oamenii se plimbă sau caută un loc unde să mănânce.
La dispoziția turiștilor, sunt tot felul de mijloace de transport amuzante.
In apropierea portului, pe o stradă ce ajunge în port, se pot vedea foste băi turcești și Catedrala Panagia Trimartyri, sfânta patroană a orașului. I se spune astfel deoarece în timp ce nava centrală este dedicată Fecioarei Maria, cele două nave laterale sunt dedicate una Sf. Nicolae și cealaltă celor Trei Ierarhi. Nu se cunoaște exact când a fost construită, doar că aparține perioadei venețiene a orașului.
După ce am mâncat în zona aceea, ne-am îndreptat spre autocar, trecând din nou prin port. Era timpul să plecăm mai departe.
Mănăstirea Arkadi este situată pe o vale, înspre munte, la 500m altitudine. Ea este considerată un simbol național nu doar în Creta, ci și în întreaga Grecie. Holocaustul din noiembrie 1866 a transformat-o într-un simbol al libertății și luptei pentru independență a cretanilor.
Biserica a fost fondată de un călugăr numit Arkadios, în secolul al 13-lea, pe locul uneia din secolul al 5-lea. Este vorba despre o biserică întărită, înconjurată de ziduri groase de apărare.
Rezistența cretanilor față de jugul otoman a fost deosebit de îndârjită. Au avut loc numeroase răscoale în timpul dominației de două secole a otomanilor. La răscoala din noiembrie 1866, mănăstirea a devenit un loc de adunare pentru 259 de bărbați înarmați, între care 45 de călugări și loc de refugiu pentru alți 943 de greci, majoritatea femei și copii.
In dimineața zilei de 8 noiembrie 1866, o armată alcătuită din 15000 de otomani, cu 30 de tunuri, au atacat mănăstirea. In loc să se predea, așa cum li s-a cerut, combatanții din interior au răspuns cu focuri de armă. Apoi, rămași fără muniție, cretanii au continuat să se apere cu baioneta. Otomanii erau superiori numeric și, în cele din urmă, i-au înfrânt, masacrând luptătorii care au rămas. Restul de cetățeni, refugiați lângă depozitul de pulbere, au hotărât să se sacrifice dându-i foc și provocând o explozie care a omorât și 1500 de otomani. In ceea ce a fost o moară de vânt, se găsesc osemintele patrioților care s-au sacrificat atunci.
S-au adunat nori grei, negri și amenințători dar mai era un ultim loc în care ne-am oprit pentru o oră – Lacul Kournas, singurul lac cu apă proaspătă din Creta. Acesta este, mai ales, un loc de relaxare. O plimbare în jurul lacului (3.5km) durează mai puțin de o oră. Când e senin, apele sale sunt albastre dar noi nu le-am prea văzut așa…Lacul se află la 20m față de nivelul mării și punctul de adâncime maximă măsoară 22.5m
In partea de sud a lacului sunt cafenele și taverne, precum și locuri din care se pot cumpără suveniruri, mai ales ceramice.
Cumpărată de la ghidul agenției noastre, excursia la Chania a costat 55 euro de persoană (doar transport și ghid) și a durat zece ore și jumătate.
A Trip to Chania
One day we visited Chania, in the Western of Crete. There we took a walk in the old, Venetian port, visited the former Janissaries Mosque (now an exhibition place), and the Cathedral of the Virgin Mary (Panagia Trimartiri).
The tavernas in the port were full of people, even if it was already September. The old port has a charming atmosphere, with the lighthouse forming a peninsula and offering a special place to take photos.
The Firkas Fortress looks to the port. Now it houses the Maritime Museum of Crete.
Beautiful! Crete is a place where I want to visit.Beautiful ocean views! It’s stunning.
These stone buildings are impressive.
I’d like to ride around the beach in a carriage!
Cathedral is very nice,and this painting is wonderful, a boy on a horse, holding a long stick.
Thank you, Kumiko, for reading my article.In Christian religion, “the boy on the horse, holding a long stick” as you say, is The Saint Archangel Michael . The stick is actually a spear. He killed a dragon there (Satan’s image, the Evil), this being the most used image of that saint.He was the patron saint of the Saint Roman Empire and of the Germany. He is celebrated at November,8. My son’s second name is Mihai.
Thank you Traveling Hawk!That is very interesting.Your son’s second name is derived from it,it’s very nice!
So it’s a dragon,he’s trying to kill,I see.It’s interesting.
Every country has a patron God, I see.
I remembered Buddhist deity, when I heard your explanation.
They look different,but they’re similar in that they’re trying to defeat the devil.
I have to apologize: I made a mistake, it is Saint George, not the Saint Archangel Michael!