Grădina/parcul Luxemburg este situată între Saint Germain des Pres și Cartierul Latin, în apropiere de Pantheon. Este unul dintre cele mai frumoase parcuri din Paris și apare în literatură, în Mizerabilii lui Victor Hugo, la Andre Gide și Willian Faulkner (Sanctuarul).

Cum a apărut acest parc? In 1612, florentina Maria de Medici, văduva regelui francez Henry IV, și-a dorit înființarea unei grădini pentru noua sa reședință și astfel a luat naștere acest parc care poartă numele Palatului Luxemburg. Grădinile Boboli din Florența au servit drept sursă de inspirație.

In timpul Revoluției franceze, palatul a devenit închisoare, apoi, în al doilea război mondial, armata germană a construit un buncăr în parc, Acum se află acolo sediul Senatului francez.

Parcul a fost lărgit în 1792, el ocupând 23 ha

In drum, ne-am oprit să aruncăm o privire în Biserica Val de Grace, aflată în apropiere.

Construită în secolul 17, la dorința Reginei Anna de Austria (mama lui Louis XIV), a avut drept arhitect pe Francois Mansart. Stilul este baroc clasic, domul fiind inspirat de cel de la Catedrala Sf.Petru din Roma. Tot de ea ne amintește și baldachinul din interior. Pe cupolă se află a frescă celebră a lui Pierre Mignard, creată în 1663.

Am intrat în parc pe la Fântâna Observatorului. Numele acesta provine de la clădirea Observatorului construit de Louis XIV, în secolul 18, cel mai vechi din lume. I se mai spune și Fântâna celor patru părți ale lumii, Fântâna Carpeaux (după numele sculptorului Jean Baptiste Carpeaux. care a contribuit la edificarea fântânii) sau Fântâna cu cai.

Ea este rodul mai multor artiști. Astfel, cei opt cai din bronz au fost sculptați de Emmanuel Fremiet, unul dintre cei mai buni sculptori de animale, care a mai sculptat și broaștele țestoase, peștii și cele patru femei care susțin globul pământesc și care reprezintă cele patru continente principale. Louis Vuillemot a sculptat ghirlandele din jurul piedestalului fântânii și Pierre Legrain a contribuit cu armilariu și globul pământesc din interiorul său.

Eram totuși în ianuarie, așa că nu ne așteptam să vedem cine știe ce bogăție floristică. Copacii goi nășteau și ei un sentiment de nostalgie după vară. Oamenii se plimbau, alergau sau făceau gimnastică, mai puțini se încumetau să stea pe unul dintre scaunele așezate în jurul marelui bazin, pe care înnotau niște rațe vesele.

In Jardin du Luxembourg se află peste 100 de statui, fântâni și monumente.

In apropierea palatului se află un șir de 20 statui de regine sau figuri feminine importante din istoria Franței. Acestea au fost create la cererea regelui Louis Phillipe. Prima dintre ele este Sfânta Genevieve (423-512), patroana Parisului. Se spune că ea ar fi fost cea care a salvat orașul de atacul lui Attila Hunul. Statuia a fost realizată în 1845 de către Michel Louis Victor Mercier.

Fântâna Medici este un alt punct de mare interes, din parc. Inițial, în acest loc, se afla Grota Luxembourg.

In 1630, Maria de Medici l-a angajat pe inginerul florentin Tommaso Francine pentru a construi fântâna. Restaurată în secolele 18 și 19, fântâna a fost mutată în estul grădinii, în 1866.

In fața sa, Alphonse de Gisors a adăugat un bazin cu apă, lung de 50m, înnconjurat de copaci.

Grupul statuar al fântânii aparține lui Auguste Ottin. El reprezintă personaje mitologice, Polifem, surprinzând-o pe nimfa Galatea în brațele păstorului Acis.

In nordul parcului se află Palatul Luxembourg – sediul Senatului, Micul Luxembourg – reședința președintelui Senatului și Oranjeria.

Jardin du Luxembourg, A Garden For A Palace

Jardin du Luxembourg, one of the most beautiful garden in Paris, was created by Marie de Medici, the widow of the French king Henry IV, starting 1612.

There are over 100 statues, fountains and monuments in the parc. Noteworthy are the Observatory Fountain, The Medici Fountain, and the row of 20 feminine figures, important for the French history (queens, saints, celebrities).