Călător în Thailanda 1. Să începem cu….sfârșitul

Posted on by April 13, 2014
23
In aprilie anul trecut imi faceam deja planuri pentru Thailanda. Cumparasem biletele de avion pe ruta Budapesta-Kiev-Bangkok si retur, urmand sa zburam in decembrie, cu compania ucraineana AEROSVIT. La inceput toate planurile au fost pentru un sejur in Bangkok. In octombrie, cand apele au acoperit capitala thailandeza, am inceput sa urmaresc cu ingrijorare site-urile lor, vizionand zeci de clipuri si citind nenumarate pareri pe forumuri. Spre sfarsitul lui noiembrie apele inca nu se retrasesera. Aeroportul Suvarnabumi, foarte bine aparat de inundatii, ramasese insa functional si compania nu anulase zborurile. In consecinta, trebuia sa plecam, oricum ar fi fost, fiindca altfel pierdeam banii de avion. In aceasta situatie am refacut planul, orientandu-ma si spre alte parti ale Thailandei si lasand pentru Bangkok doar 3 zile, la sfarsit. Am ales locuri cu care mai cochetasem dar la care am renuntat, timpul fiind prea scurt. Acum, mi-am spus ca mai bine vad cate ceva din acele locuri, decat sa risc sa stau doar in Bangkok si eventual sa nu pot vizita prea multe….In vara, AEROSVIT si-a schimbat orarul de zbor si ne-a propus variante noi. Am optat pentru petrecerea noptii in Kiev si la dus si la intors, sperand sa putem merge putin in oras. Cazarea – pe banii companiei – o aveam asigurata la un hotel in apropierea aeroportului.Cand a sosit ziua plecarii spre Thailanda, in Bangkok lucrurile reintrasera in normal. Am plecat de dimineata cu masina la Budapesta si de acolo am zburat la Kiev. Aeroportul budapestan, nu prea mare, era gatit de sarbatoare.

 aeroportul din Budapesta

Vremea era rece la Kiev, mohorata, cetoasa, ca o zi sacaitoare de noiembrie, asa ca am renuntat la deplasarea in oras. Ne-am plimbat putin prin parcul in care era localizat hotelul. Era pustiu dar ne puteam lesne imagina ce frumos este vara acolo.

A doua zi am plecat spre Bangkok. Aeroportul din Kiev este un aeroport vechi, putin cosmetizat, iar serviciile lasa mult de dorit. Si la dus si la intors am stat cate jumatate de ora la ghiseu pana s-a dumirit domnisoara de acolo ca avem rezervare la hotel si nu trebuie sa faca altceva decat sa ne transfere de la aeroport la hotel. Cred ca o incurca faptul ca totul se facea pe banii companiei ucrainiene…parca am fi fost primii turisti in situatia asta.

 aeroportul din Kiev

La intoarcerea spre casa, Kievul ne-a intampinat cu cer senin si soare. De data asta eram insa obositi dupa cele 11 ore de zbor si am ramas din nou la hotel, altul decat cel de la dus. Hotel “Korona”, desi foarte simplu, ne-a impresionat placut prin curatenie si liniste.

 Hotel Korona, Borispil

Cum peste noapte se depusese o promoroaca groasa, care ne infatisa acum un peisaj de iarna, am iesit sa ne plimbam putin la cele minus 6 grade kievene. Borispil, mica localitate de langa aeroport unde se afla Hotelul Korona, este o aglomerare de vile noi, cu inca destule terenuri care isi asteapta clientii, asa ca am avut impresia ca suntem la o margine de padure cand, de fapt, autostrada era la cateva sute de metri mai incolo. Am vrut sa va arat acum aceste fotografii pentru ca, pana voi termina de povestit calatoria in Thailanda, iarna va fi trecuta deja…

Traveller in Thailand 1.Let’s begin with the…end!
I choose to start with the end of my vacation because in Kiev we experienced a crispy winter morning, with a deep blue sky and bright sun, and the trees adorned with white frost. Till my story will be finished, the winter will be gone, so I wanted to show you those photos now.

I started to make plans for our vacation in Thailand since last April, when I bought the flight tickets. We traveled with the Ukrainean company AEROSVIT, starting from Budapest airport, Hungary. Because the company changed the flight schedule twice, we had to spend a night in Kiev at each flight (on the expenses of the company, of course). I have been to Kiev many years before but I still wanted to see a little of the city. But it happens that we couldn’t do this. On our way to Thailand it was a dull, cold, foggy afternoon and few hours left. When we came back, we were already tired by the 11 hours flight and decided to stay in the hotel. Next morning was a glorious one and we walked a little around the hotel, and took some photos. Those I want to share with you today.

La multi ani / Happy New Year

Posted on by January 2, 2019
38
In ultima zi a anului, vreau sa multumesc tuturor celor care citesc blogul meu. Va doresc un an nou bland, cu zile insorite, intamplari frumoase si cu mult zambet. Pentru calatori, drumuri pe care nu ati fost inca, pline de locuri si oameni noi si numai surprize placute! Pentru fotografi, lumina buna, unghiuri interesante si subiecte grozave!
LA MULTI ANI, 2012!
I want to thank you all who read my blog, in this last day of the year. I wish you a new gentle year, with sunny days, nice events and a lot of smiles. For fellow travelers, I wish you new itineraries, full of new places and kind people, and only pleasant surprises. For fellow photographers, good light, interesting angles and great subjects!
HAPPY NEW YEAR, 2012!

Mantova / Mantua

Posted on by January 2, 2019
18
Mantua lies in the Po Plain, surrounded by the waters of three lakes. It is Gonzaga’s town,  a powerful family who ruled the town for nearly four centuries. They invited here great artists to embelish the town.  Brunelleschi, Alberti, Mantegna, Pisanello are only few of them. 

Here is what I see in my day trip to Mantua:

  • The Palace of  Reason (1250);
  • The Clock Tower;
  • St Lorenzo Rotonda, XIth century;
  • The Castiglione Palace, 13th. century;
  • The Duke’s Palace;
  • The Bishops House, baroque style;
  • The Cathedral;
  • St. George Castle;

Most of them could be seen in the Herbs Market and in Sordello Market. I had no time to visit them inside, where the true treasures are, the pieces of arts. There are also many other places to visit in Mantua so, if you are in Italy, please consider to put this town on your list. It is worth a visit!

Un alt oras frumos din Campia Po, Lombardia este Mantova, aflat la confluenta raului Po cu Mincio. Orasul, inconjurat de lacuri unite intre ele prin poduri, are o asezare unica. Denumirea sa deriva de la zeul etrusc Mantus. Istoria se pierde in legende. preluate si folosite de Virgiliu in epopeea sa  Eneida. Asa aflam ca asezarea a fost construita din ordinul lui Ocnus, un erou etrusc. Nimic nu confirma insa aceasta origine. Galii s-au stabilit aici pentru putin timp, apoi orasul a fost condus de romani. In perioada medievala, a facut parte din domeniul contesei Mathilda de Canossa, apoi a devenit oras liber. Dupa 1328, puternica familie de Gonzaga a inceput sa conduca orasul, ducand la inflorirea sa culturala si artistica. In acelasi timp i-a crescut puterea economica si politica, asa incat i s-a atribuit numele de “orasul lui Gonzaga”. Timp de patru secole cat a durat aceasta stapanire, pictori, arhitecti si scriitori renumiti au lucrat in Mantova. Brunelleschi, Alberti, Mantegna, Pisanello sunt doar cativa. In 1707 Mantova si-a pierdut independenta politica, intrand sub stapanirea austriaca. Luptele cunoscute ca Risorgimento au fost grele pentru Mantova dar, in cele din urma, orasul a fost anexat Regatului Italiei.

Piazza delle Erbe are numeroase cladiri importante si se caracterizeaza prin portalurile sale, pe care le regasim peste tot in oras. Predomina culorile brun-roscat si gaben-ambra.

Palatul Ratiunii (1250) are ferestre cu arcuri sustinute de mici stalpi de marmora care fac un bun efect cromatic. Acesta a servit ca sediu al Inaltei Curti de Justitie. Lui i se alatura Turnul cu Ceas, construit de Luca Fancelli dupa modelul clasic urmat in toata Italia, are intr-o nisa o statuie a Madonnei din secolul 17. Rotonda St. Laurentiu este o mica biserica in stil romanesc, construita la sfarsitul secolului al 11-lea. Ea a fost construita din ordinul contesei Mathilda de Canossa.

 Palatul Ratiunii si Turnul cu Ceas
 detaliu cu Madonna
 Rotonda Sf. Laurentiu
In Piazza Sordello gasim casa construita de primii stapanitori ai orasului (1273-1328), Bonacolsi, preluata mai tarziu si extinsa de familia Gonzaga. Este, de fapt, un grup de cladiri cunoscut sub numele de Palatul Ducal. Palatul Castiglione, aflat si el tot in aceasta piata, dateaza din secolul al 13-lea. Casa Episcopala, in stil baroc, face nota discordanta cu ansamblul pietei. Catedrala,  construita la inceputul secolului al 11-lea in stil romanesc, are si ea o fatada noua, construita in secolul al 18-lea.
Palatul Castiglione
Casa Episcopala
Piata Sordello cu Catedrala (stanga) si Palatul Ducal (dreapta)
Catedrala, detaliu
La sfarsitul secolului al 14-lea, Bartolino de Novara a construit pentru familia Gonzaga  Castelul Sf. Gheorghe, folosit pentru apararea orasului si intarirea dominatiei lor. Fortificatiile se adaugau apararii oferita de apele care inconjurau orasul. Castelul, inconjurat in trecut cu un sant de aparare, este masiv si impunator cu cele patru turnuri ale sale. Decorarea interioara apartine in mare masura lui Mantegna.
 Castelul Sf. Gheorghe
detaliu
In apropiere de castel se afla Piata Virgiliu, care ne ofera un monument al poetului, apartinand sculptorului Luca Beltrami. O mica straduta duce spre strada d’Arco, unde se poate vedea palatul cu acelasi nume construit in 1784 in stil neo-clasic si stapanit de familia unor conti din Trento.
 monumentul lui Virgiliu
fatada Palatului d’Arco
Nu am avut ragazul de a vizita si in interior toate aceste palate, pentru asta ar fi fost nevoie de cateva zile, ele nefiind singurele comori ale Mantovei. Prin ceea ce am povestit am vrut doar sa va aduc in atentie acest oras, nedreptatit de multi turisti, in opinia mea.

Parma

Posted on by January 9, 2019
26
When I’m saying Parma, I’m thinking to the Stendhal’s novel (Parma Monastery), to the Parma violets or Parma ham. Speaking in modern terms, Parma is a brand. Being in Trento for my job and looking on the map to find a new destination for my weekend trips, I found Parma and I went there (1999).What do you visit in a town which became well-known through a monastery?! Of, course, churches and monasteries! Jokes aside, I always visit churces and monasteries because they are deposits of history and arts, being it architecture, painting or sculpture. Everywhere in the world but especially in Italy the biggest artists left their works in churches.

There is an Il Duomo in Parma too, constructed in the 11th century, together with the Baptistery near by. This is considered to be one of the most important medieval monument in Italy. Even if the construction style is Romanic, it has strong influences of early French gothic. In the same Piazza Duomo, you may visit Palazzo Vescovile, the home of anti-popes Vescovi family, which hosts now a rich painting collection.
To reach Piazza Duomo, you have to walk across Piazza Garibaldi, the site of the power in Parma. 

Palazzo del Governatore, Palazzo del Podesta, Palazzo del Comune are all here.

The church and monastery San Giovanni Evangelista (built during 11th-15th centuries)have three nice inner courts were I enjoyed the silence some time: Capittolio Courtyard (1500), followed by San Benedetto Courtyard (1508-1512) and San Giovanni Courtyard, the most “recent” (1537-1538).

These are not the only treasures you may visit in Parma. There is also one of the oldest university in the world (founded in the 11th century), Palazzo Ducale, Toscanini Museum, Farnese Theater, The National Gallery, Palatina Library, etc.


Cand spun Parma, ma gandesc automat la romanul lui Stendhal (Manastirea din Parma), la violetele de Parma sau la sunca de Parma. Dupa cum vedeti, in termeni moderni, Parma este un brand. Fiind cu treaba in Trento si uitandu-ma pe harta pentru a-mi alege obiective de weekend, am vazut ca Parma se incadreaza in grupa “vizite de o zi” si, in primul weekend care a urmat, mi-am luat bilet de tren dus-intors spre Parma (1999).

Cand te afli intr-un oras facut celebru de un mare scriitor printr-o manastire, vizitezi, desigur, biserici si manastiri, nu?! Lasand gluma de-o parte, aceste vizite intra intotdeauna in programul meu deoarece, prin intermediul lor, fac cunostinta cu istoria si arta locului, fie ca este vorba despre arhitectura, pictura sau sculptura, iar marii maestri italieni si-au lasat “grosul” operei lor, ca sa zic asa, in biserici. Acestea pot fi considerate la fel de bine si muzee ale Italiei (si nu numai, situatia repetandu-se in multe alte tari).

Exista si in Parma Il Duomo care, impreuna cu Baptiseriul se afla intr-una dintre cele mai frumaose piete din Italia, Piazza Duomo. Inceputa in secolul al 11-lea, catedrala este proiectata de arhitectul si sculptorul Bendetto Antelami. Acelasi artist este si autorul Baptiseriului, considerat unul dintre cele mai importante monumente medievale din Italia. Acesta este construit in stil romanic, cu puternice influente ale goticului francez timpuriu. Din pacate, ca si in cazul celorlalte orase italienesti prezentate pana acum, nu am fotografii de interior deoarece aparatul pe care il aveam nu imi permitea acest lucru.

 Catedrala (stanga) si Baptiseriul (dreapta)
detaliu
 Baptiseriul
poarta Baptiseriului
In aceeasi piata se afla si Palazzo Vescovile, al puternicei familii Vescovi. Constructia sa a inceput, de asemenea, in secolul 11 dar a suferit numeroase modificari de-a lungul timpului. Acum el adaposteste o colectie bogata de tablouri.
Palazzo Vescovile
Pentru a ajunge in Piata Domului trebuie sa treci printr-o alta piata, Piata Garibaldi, sediul puterii din Parma. Ea adaposteste numeroase edificii din secolele 13-16, precum Palazzo del Governatore, Palazzo del Podesta, Palazzo del Comune. Primul a fost construit in secolul al 13-lea, iar in 1673 i s-a adaugat Torre Municipale.
Palazzo del Governatore, cu Torre Municipale
Palazzo del Podesta si Palazzo del Comune
Biserica si manastirea San Giovanni Evangelista (sec.11-15) a fost sediul intelectualitatii orasului multa vreme, intretinut de calugarii benedictini. Fatada sa cu trei portaluri este impodibita cu statui. Campanila a fost construita abia in 1618, dupa proiectul lui Battista Magnani. Manastirea, datand din secolul 16, a fost sediul vietii culturale. Ea are trei curti interioare, in care am petrecut o buna bucata de timp, bucurandu-ma d elinistea inconjuratoare. Cea mai veche este Curtea Capitoliului (1500), urmata de Curtea San Benedetto (1508-1512) si de Curtea San Giovanni, cea mai “recenta” (1537-1538).
Biserica si manastirea San Giovanni Evangelista
Curtea Capitoliului
Curtea San Benedetto
Curtea San Giovanni
Acestea nu sunt singurele lucruri pe care le puteti vedea in Parma. Micul oras merita cu prisosinta 2-3 zile de sedere. Supranumit “orasul artei”, Parma a fost sediul familei antipapale Vescovi, care si-a pus amprenta asupra sa, dand un impuls instructiunii publice prin creerea Capitolo della Cattedrale, precursoarea Universitatii din Parma, una dintre cele mai vechi din lume, fondata in secolul 11. Va mai asteapta Palatul Ducal, Casa-muzeu Toscanini, Galeria Nationala, Biblioteca Palatina, Teatrul Farnese si multe altele.

Florenta, 1997 / Florence, 1997

Posted on by January 2, 2019
22
I imagine that somebody who goes for the first time to Italy would think firstly at Rome, Venice, Milan, Pisa  and, of course, Florence. I was there on March 1997, again for one day only, on a weekend. I tried to do my best and I left with some impressions and photos which I try to share with you now.

Santa Maria del Fiore Church or Il Duomo di Firenze was built between 1294-1418. In certain moments of its history, Giotto and Brunelleschi have been involved. Brunelleschi built the octogonal dom and Giotto the first storey of the Campanilla. He also supervised the whole work. In the interior there are works of art belonging to Donatello, Ghirlandaio, Uccello and many others. 


In the San Giovanni Baptiserium have been baptised many members of the Medici family and Dante.

Palazzo Vecchio, in Piazza della Signoria, is now a museum, where one may see Machiavelli’s office. A copy of  Michelangelo’s David may be seen in front of the fortress.

 I also visited Galleria dell’Academia, with an important sculpture collection, San Lorenzo Church and Capela Medici, and the wonderful Santa Croce Church with the tombs of Michelanagelo and Dante.

A visit to Orsanmichele was also worthly, and Bargello offered me the opportunity to see the largest gothic and Rennaisance sculpture collection in Italy.

Last but not least, Ponte Vecchio, a very atmospheric place. May be you will ask:  but Ufizzi Galleries? You are right! I was not there because of the long queu at the tickets and my limited time. I preferred to see the objectives I told you about, and to think that one day I will return to Florence.


Imi imaginez ca atunci cand cineva merge pentru prima data in Italia, se gandeste la cele mai cunoscute orase din punct de vedere turistic, precum Roma, Venetia, Milano, Pisa si, desigur, Florenta. Eu am ajuns acolo in martie ’97, tot intr-o trecere scurta, de o zi. Am incercat “sa inghesui” cat mai multe in aceasta zi si am ramas cu crampeie de impresii si imagini din care incerc acum sa va arat cate ceva, fara vreo ordine anume.

Biserica Santa Maria del Fiore sau Domul din Florenta este una dintre cele mai cunoscute de catre turisti. Datorita apropierii cladirilor din jur este dificil de fotografiat. De dom se leaga numele lui Giotto si al lui Brunelleschi, fiecare implicat la un moment in lunga istorie a construirii bisericii  Proiectata in 1294 de catre Arnolfo di Cambio si avand ambitia de a fi cea mai mare biserica romano-catolica din lume (ceea ce nu a reusit), a fost terminata abia in 1418. La un moment dat, Giotto a fost selectat pentru supravegherea intregii constructii. El a facut primul etaj al Campanillei, continuata dupa moartea sa de alti arhitecti. Totusi, ea este cunoscuta sub numele de Campanilla lui Giotto. Brunelleschi a lucrat timp de 16 ani la constructia cupolei octogonale, prima fara un cadru din lemn. Actuala fatada a bisericii dateaza din 1887. In interior, se regasesc comori ale artistilor Renasterii, precum Donatello, Ghirlandaio, Uccello.

 Il Duomo di Firenze
 Campanilla lui Giotto
cupola octogonala a lui Brunelleschi

Baptiseriul, una dintre cele mai vechi cladiri din Florenta, este locul unde au fost botezati Dante si membrii importanti ai puternicei familii Medici. Foarte frumoase sunt usile din bronz, reprezentand scene din Biblie, datorate – majoritatea – lui Lorenzo Ghiberti.

Baptiseriul San Giovanni
In frumoasa Piazza della Signoria se afla fortareata Palazzo Vecchio, sediu al republicii florentine, cu biroul lui Machiavelli. In fata sa, o copie a celebrului David al lui Michelangelo.
Palazzo Vecchio
La Galleria dell’Academia, care adaposteste pictura si sculptura din secolele 13-16, nu il puteti scapa pe David!
Michelangelo – David
Capodoperele sculptorului-titan se gasesc insa si in Capela Medici a Bisericii San Lorenzo unde, intre 1520-1534, Michelangelo a sculptat mormantul Ducelui de Urbino, al Ducelui de Nemours si Madona cu pruncul. Cei mai multi membri ai familiei di Medici sunt inmormantati aici.
Biserica are si o frumoasa curte interioara, plantata cu pomi de rodii.
 curtea Bisericii San Lorenzo
Capela Medici
Cea mai mare biserica franciscana din Italia, Santa Croce, adaposteste mormintele lui Michelangelo si Dante. Interiorul este impodobit cu minunate sculpturi ale unor mari artisti. Tot aici se afla si una dintre cele mai importante opere ale lui Brunelleschi, Capella di Pazzi.
Biserica Santa Croce
Despre Orasanmichele nu stiam chiar nimic inainte de a o vizita. In timpul romanilor ar fi existat aici, se spune, o cladire in care era adorata Isis. Mai tarziu, breslele din Florenta au depus in firide sculpturi infatisandu-i pe sfintii lor patroni. In secolul 13 locul s-a transformat in piata de grane, distrusa de un incendiu in 1304.  Mai tarziu s-a construit o cladire noua. Piata a fost mutata si locul si-a reluat traditia. Cele doua usi folosite si astazi au fost construite in 1410 de Ghiberti.
Orsanmichele
Bargello, a carui istorie se intoarce in timp in 1255, care a servit si ca inchisoare si ca prefectura, a devenit Muzeu National in 1865. El adaposteste cea mai mare colectie italiana de sculptura din perioada gotica si cea a Renasterii (Michelangelo, Donatello, Verrochio, Ghiberti si multi altii). Bargello a servit ca model de constructie pentru Palazzo Vecchio.
Bargello
Un loc pitoresc este Podul Vechi, singurul care supravietuieste din Florenta medievala, celelalte fiind distruse in timpul celui de-al doilea razboi mondial. PonteVecchio este intesat de pravalii cu bijuterii, in care straluceste aurul. De acolo se poate arunca o privire pe fluviul Arn.
 Ponte Vecchio
 pe pod
Poate unii va veti intreba: dar Galeriile Ufizzi? Asa e, acolo nu am fost . Coada la bilete era imensa si eu aveam la dispozitie doar o zi. Am preferat sa le vad pe celelalte si sa ma gandesc ca ma voi intoarce intr-o zi la Florenta.

Venetia, pe ploaie / Raining Venice

Posted on by January 2, 2019
25
I am back from my short trip to Thailand. A lot of impressions and over 4000 photos have to be sorted out (as soon as possible) in order to start my presentation. Meantime, I will continue my posts (4) about my trips to Italy, done during the period 1997-2000.

My first two encounters with Venice took place on March 1997 and December 1998, and both have been…wet!

My first surprise was to see Canal Grande immediately after I came out from the railway station. People with umbrellas and shivering a little, took the vaporetto, leaving me in the rain, disoriented. At an impulse, I decided to take the foot way to the San Marco Square, indicated by signposts. This is what I wanted to see, influenced by two postcards kept by my grandfather, and which made me dream about a mysterious place, full of gondolas.


The sky and the streets were dull. The water was high to the brim of the street. Only the little shops selling rain boots on the streets, made some profit. I remind that in the December trip it was funny to see ladies dressed in elegant furs and wearing those boots!


In San Marco’s Square, instead of a lot of people and doves, everything was covered by two palms of water. People were queuing on planks, to see the Basilica. I thought then that I will never come again to Venice, which seemed to refuse to show me a better face. Till May 2009, when I stayed there four days and my opinion changed completely. But about that trip, some other time… 


M-am intors din scurta mea excursie in Thailanda, aducand cu mine impresii si peste 4000 de fotografii. Dupa trierea obisnuita, voi incepe sa va povestesc cum a fost. Pana atunci, continui cu inca cateva postari (4) despre calatorii in Italia anilor 1997-2000.

Primele mele doua intalniri cu Venetia au fost foarte scurte si s-au desfasurat pe ploaie, in martie 1997 si decembrie 1998. Imi amintesc ca ceea ce a constituit o surpriza neasteptata a fost faptul ca, iesita din gara, am dat imediat ochii cu Canal Grande.  Oameni cu umbrele si zgibuliti de un vant subtire se urcau in vaporetto-uri si se departau grabiti. Eu am luat-o pe jos, urmand indicatoarele, pentru a ajunge in Piata San Marco. Asta vroiam sa vad prima data in Venetia, purtand in minte doua ilustrate pastrate de bunicul meu si vazute cand eram copil. Ele m-au facut sa visez la un oras misterios, strabatut de gondole.

Totul era mohorat, peretii caselor coscoviti de umezeala. Faceau negot bun doar micile magazine care vindeau, in strada, cizme de cauciuc. Pe stradutele apropiate de canal erau intinse, din loc in loc, scanduri, pentru a putea circula fara sa te uzi prea tare pe picioare. In cea de-a doua calatorie, cea din decembrie, m-au amuzat doamnele imbracate in blanuri elegante si incaltate cu cizme de cauciuc! Cred ca era ceva ce puteam vedea doar acolo.

Cateva poze, facute pe Canal Grande, arata apa ridicata la nivelul cheiului.

In sfarsit, am ajuns in Piata San Marco. In locul imaginilor insorite, cu o multime de oameni si de porumbei, retinute din filme, m-a intampinat un loc trist si cenusiu, acoperit de doua-trei palme de apa, peste care era aruncata o podina din scanduri lata cat sa treaca un om si pe care stateau cuminti la coada cei care doreau sa intre in basilica.

Cand lucrul acesta mi s-a intamplat de doi ori consecutiv, m-am gandit ca nu voi mai merge la Venetia care nu dorea – se pare – sa mi se infatiseze intr-o lumina mai buna. In mai 2009 am revizitat insa orasul, facand acolo un popas de patru zile si atunci impresia mea s-a schimbat total. Dar despre asta, alta data.

 Basilica San Marco
 Procuratiae Vecchie
 Basilica si parte din Palatul Dogilor
 Capela si Scara Gigantilor, Curtea Senatorilor
Palatul Dogilor, Loggia

Leaganul sfant / The Holy Crib

Posted on by January 2, 2019
Reply
Today is the Christmas Eve and we, in Romania, have many traditions of pagan origin or religious ones. But this is not my subject today. Nevertheless, my story is related with my travels.


As I spent Christmas abroad during the last years, in big European cities as Rome, Paris, Vienna, Lisbon or Barcelona, I went to many Catholic churches for my prayers, and I saw the Holy Crib. It can be seen in any Catholic church during the Christmas time.

It is said that St. Francis of Assisi, visiting Rome in 1223, presented his project to carry on this ancient tradition to Pope Honorius III. He wanted to construct a crib with the Baby Jesus, and to put around it the Virgin Mary and St, Joseph, the sheperds, the ox and the donkey. The Pope agreed enthusiastically. Since then, the Catholic church preserves the tradition. Other elements have been added in time like the stable where Jesus have been born, the bright star of Bethlehem which announced the Birth, the three Magi.


I leave you with my photos of Holy Cribs, and I wish everybody  

A HAPPY CHRISTMAS!

Astazi este Ajunul Craciunului, de care se leaga la noi, la romani, numeroase obiceiuri laice, de provenienta pagana sau religioase. Subiectul meu nu este insa acesta, ci are legatura tot cu calatoriile.

Petrecandu-mi in ultimii ani Craciunul in mari capitale europene precum Roma, Paris, Viena, Lisabona sau Barcelona, am vizitat in Ajun numeroase biserici catolice si, peste tot, am zabovit in fata leaganului sfant. El este asezat in orice biserica catolica, in timpul sarbatoririi Craciunului.

Se spune ca la baza popularizarii acestui obicei foarte vechi se afla Sfantul Francis de Assisi  care l-a preluat si, cu ocazia unei vizite pe care a facut-o la Roma in 1223, a prezentat proiectul sau Papei Honorius al III-lea. El dorea sa recreeze scena Nasterii Mantuitorului, construind un leagan in care doarme pruncul sfant si langa care se afla Fecioara Maria si Iosif. In jurul leaganului urma sa puna figurile pastorilor, veniti sa il adore pe pruncul Iisus, boul si magarul. Papa a aprobat cu entuziasm propunerea, pe care biserica catolica o pune de atunci in practica. Desigur ca, pe parcurs, s-au adaugat diverse alte elemente cum ar fi staulul in care s-au adapostit Maria si Iosif si unde a venit pe lume Iisus, steaua stralucitoare ridicata deasupra Bethlehemului, care vestea Nasterea, cei trei magi. Nu exista o regula fixa, fiecare improvizand dupa dorinta.

Va las in tovarasia fotografiilor care infatiseaza leaganul sfant, dorindu-va tuturor un

CRACIUN FERICIT!
Paris, Catedrala Notre-Dame
Paris, Biserica St. Denis
 Paris, Ille de la Cite
 Vienna, Stephansdom
idem
Lisabona, biserica in Alfama
 Lisabona, St. Jeronimos, Belem
 St. Jeronimos, Belem
idem

Obidos, Portugalia

Barcelona
Roma, Pantheon
Roma, Pta. Navona
 Roma, Pta. Spaniei
idem
 Vatican
 idem
Vatican
Paris, Biserica St. Denis

Pauza de blogging / Blogging Break

Posted on by December 14, 2011
11
Dear friends,

I will make a break of blogging, returning here on December, 27. Nevertheless, I have a surprise for you on December, 24.

Merry Christmas for all of you, and for those who don’t celebrate Christmas, nice days!
Dragi prieteni cititori,

Voi face o pauza de blogging, urmand sa ma reintorc aici din 27 decembrie. Va astept totusi pe blog, in seara de ajun, in 24 decembrie, cu o mica surpriza.

Craciun fericit, tuturor!

Padova/Padua

Posted on by January 2, 2019
31
Legend has it that Padua was founded by a Greek, named Antenore, who came from Troy. The sarcophagus, called Antenore’s Tomb, seems to confirm the legend as, in 1274, was discovered here the skeleton of a warrior. Behind the tomb, Palazzo Romanin Jacur, now the location of the regional council.

I visited some major touristic objectives like: 

  • Church Santa Maria del Carmine(having in fromt Petrarca’s monument)
  • Il Duomo/the Cathedral and Baptisery (Michelanagelo participated to the planning and designing)
  • I saw the magnificent entrance of the Palazzo Bo, the main building of the university (1222)
  • I strolled on the streets admiring the porticos and the rests of the “citta murata” (stone-walled city)
  • Scrovegni’s Chapel – a wonder made possible by Giotto (UNESCO treasury)
  • Eremitani Church (1276)
  • Basilica di Sant’Antonio (1232-1300), in Santo’s Square (this is the second largest church in Italy, after San Pietro in Rome)
  • the wonderful Piazza del Erbe, Piazza della Frutta, Piazza dei Signori, with the magnificent Palazzo della Ragione (1218-1219)and the Loggia della Gran Guardia

Only one day was my visit in Padova and I left with regrets from this beautiful town, with so many to be seen. If you plan a trip to Italy, don’t miss Padova!

Legenda spune ca Padova ar fi fost fondata de Antenore, un grec venit din Troia si esuat undeva in apropierea localitatii de astazi. Faptul ca, in sarcofagul care ii poarta numele, s-ar fi gasit, in 1274, scheletul unui razboinic, ar parea sa sustina legenda. Sarcofagul se afla in fata cladirii care adaposteste azi Prefectura (Palazzo Romanin Jacur) si este un monument care a scapat de toate vicisitudinile istoriei locului.

 Palazzo Romanin Jacur
Mormantul lui Antenore

Pe drumul de la gara spre centru, mi-a atras atentia aceasta priveliste. Mai tarziu aveam sa descopar si biserica aceea, Biserica se numeste Santa Maria del Carmine si are o frumoasa fatada din secolul al 14-lea. In fata sa se afla statuia marelui poet Francisco Petrarca, care si-a petrecut la Padova ultima parte a vietii. Impreuna cu Dante si Bocaccio, el formeaza grupul celor trei mari scriitori ai secolului al 14-lea.
 Santa Maria del Carmine
statuia lui Petrarca
In centru, in Piata Domului, se ridica Catedrala orasului la a carei proiectare a participat si Michelangelo. Padova este un oras in care pictorii renascentisti s-au manifestat din plin. Alaturi de Catedrala, Baptiseriul (1552) are peretii acoperiti de frescele lui Giotto.
Il Duomo
Palazzo del Bo este cladirea principala a universitatii, a doua ca vechime din Italia. Ea a fost infiintata in 1222, dupa cea din Bologna. La vremea infiintarii universitatii, strada era ocupata de macelarii. Un han al macelarilor, numit Hospitium Bovis este cel de la care si-a luat numele universitatea.
intrarea in Palazzo del Bo, deasupra careia strajuieste leul venetian
Fiind luna decembrie (1998), orasul era impodobit de Craciun. Arcadele sprijnite pe coloane din piatra, caracteristice atator orase din nordul Italiei, ii dadeau un farmec aparte. Numeroase palate mici, completau aceasta impresie. Sa nu uitam nici ca Padova era “citta murata”, adica un oras inconjurat cu ziduri de piatra, din care au mai ramas cateva vestigii.
 Cafeneaua Pedrocchi (1831)
Unul dintre ele mai cautate obiective din oras este Capela Scrovegni (1303-1305), datorita peretilor sai acoperiti de frescele lui Giotto. Capela este mica si, vazuta din afara, nu impresioneaza deloc. O data ce ai intrat insa in interior, te izbeste albastrul intens al fundalului folosit de artist pentru a ilustra episoade din Biblie. Giotto era deja cunoscut pentru lucrarile sale d ela Asissi si Roma, iar in Padova lucrase deja la Basilica Sf. Anton si la Palazzo della Ragione. Fotografierea este interzisa in interior (oricum aparatul meu de atunci nu ar fi reusit performanta), asa ca trebuie sa vedeti singuri aceasta splendoare. Am citit pe internet ca acum turistii sunt tinuti 15-20 de minute la intrare pentru a le mai scadea temperatura corpului care, altfel, ar dauna frescelor. La data vizitei mele nu se proceda inca asa. Capela Scrovegni face parte din patrimoniul UNESCO, ca element cultural.
La 10-15 minute de mers se afla Biserica Eremitani (1276), renumita pentru tavanul sau construit de Giovanni degli Eremitani, un faimos constructor de poduri si fortarete, al vremii sale. Tot aici se afla morminte ale familiilor bogate din Padova.
Biserica Eremitani
In Piazza del Santo se afla Basilica Sf. Anton, o adevarata emblema a orasului, construita in  perioada 1232-1300. Ea este a doua ca marime in Italia, dupa San Pietro din Roma. In interiorul sau se afla moastele sfantului, fapt care atrage anual numerosi pelerini, mai ales la marea procesiune care are loc la 13 iunie.
 Piazza del Santo
Basilica Sf. Anton din Padova
Cele doua celebre piete, Piata Fructelor si Piata Ierburilor, reprezinta un punct de intalnire nu doar al turistilor ci si al localnicilor. Intre ele, Palazzo della Ragione, fost tribunal al Padovei, construit intre 1218-1219. In secolul al 17-lea li s-a adaugat si Piazza dei Signori, cu frumoase palate, intre care Palazzo Capitano.
Palazzo della Ragione, cu Torre degli Anziani (1200)
 Piazza dei Signori
Aici se afla si Loggia della Gran Guardia. Construita din piatra de Istria, poarta se sprijina pe patru coloane dorice. Este decorata cu leul venetian, cu stravechiul orologiu, iar deasupra acestuia, cu statuia astronomului Giovanni Dondi care a construit orologiul si i-a reglat mecanismul (1344).
Loggia della Gran Guardia
Torre del Orologio
O zi, atat a durat excursia mea in acest oras minunat care este Padova! M-am despartit cu greu de el, lasand in urma multe minuni pe care nu am apucat sa le vad. Daca in vacanta voastra viitoare mergeti in Italia, nu ocoliti Padova!

Milano/Milan

Posted on by January 2, 2019
24
When one says “Milan”, if a female, will think at the fashion capital, if a male, will think to AC Milan. For one who loves music, it will be La Scala, but for a traveler will be The Cathedral or Il Duomo.

What can you see in Milan if you have only three hours? The Cathedral, of course! Taking the metro from the railway station, you will be right in the Piazza del Duomo. Right in front of you is the cathedral, to the right the Palazzo Meridionale (Southern Palace) and to the left, Palazzo Settentrionale (Northern Palace) with Victor Emanuel II Galleria. In the middle of the square you see a monument of the King Vittorio Emanuel II. The square was designed, in its actual form, by Giuseppe Mengoni in 1865.


The cathedral is the biggest Gothic construction in Italy. Construction begun in 1386 and continued some centuries. The first architect is not known but in time there have been many Italian, French and German artists who worked here. The high altar was consacrated in 1418 by Pope Martin V, and only in 1805 Napoleon entrusted  Carlo Amati with the task to finish the facade. The doors have been places in position between 1948-1965, except for the central Pogliaghi door (1908). As concerns the surface, Il Duomo is the second largest church in Italy and the third in the world, being surpassed only by St. Peter’s Church in Rome and the Cathedral of Seville (Spain). The facings are of Candoglia marble, pinky white with bluish veining. There are 2245 statues and 96 huge gargoyles outside the cathedral.

The Vittorio Emanuel II Galleria connects Piazza Duomo with Piazza Scala. It has a cross form, with arms of 195, respectively 105 m in length. It is also named “the drawing room”, as there are there many elegant shops, famous bookshops and expensive cafes.

Crossing the Galleria, you will be in the Scala Square. The building of the most famous opera in the world is very simple, with a neo-classical facade. It was built in 1778 by Maria Giuseppe Piermarini. A monument dedicated to Leonardo da Vinci and the beautiful Palazzo Marini are also there. The palace is the seat of the town council from 1860.

This is what I have seen in short stop in Milano, on January, 2000. This means I have to go back someday because there are still many interesting things to be seen.

 
Cand spui “Milano”, daca esti femeie te gandesti la capitala modei, daca esti barbat, iti vine in minte AC Milan, un meloman s-ar gandi la Scala, iar calatorul se gandeste, cu siguranta, la Dom!

Ce poti vedea in Milano, cand ai doar trei ore la dispozitie? Desigur, Piata Domului (Piazza del Duomo)!  De la gara, metroul te lasa chiar acolo. Mai intai absorbi privelistea domului care, din locul in care esti, are in fata sute de oameni si porumbei. Apoi, iti rotesti putin privirea si vezi, in stanga  Palazzo Meridionale si in dreapta Palazzo Settentrionale intre ale carui ziduri se afla si Galeria Vittorio Emmanuelle. In mijlocul pietei se afla statuia ecvestra a regelui Victor Emanuel II, datorata lui Ercole Rosa (1896). Intreaga piata a fost proiectata in aceasta forma in 1865, de catre Giuseppe Mengoni.

 Piazza del Duomo, ianuarie 2000
 Il Duomo
 Palazzo Meridionale
Galeria Vittorio Emanuelle II

Catedrala reprezinta cea mai mare constructie gotica din Italia. Ridicarea ei a inceput in 1386, pe locul unei biserici din secolul al 9-lea, care a servit drept fundatie. Primul architect al domului nu este cunoscut. De-a lungul secolelor de desavarsire a edificiului, au participat la proiectare artisti italieni, francezi si germani. Altarul principal a fost sfintit in 1418, de catre Papa Martin V, in trecere prin Milano.  Statueta Madonnina (Mica Madona) aflata in varful domului, a fost ridicata acolo abia in 1774, iar in 1805 Napoleon a incredintat terminarea fatadei lui Carlo Amati. Constructia turnurilor a continuat in secolul 19 si usile fatadei au fost fixate intre 1948-1965, cu exceptia portii principale, Pogliaghi, pusa la locul sau in 1908.
Poarta Pogliaghi

Ca suprafata, Domul din Milano este al doilea din Italia si al treilea din lume, fiind depasit doar de Catedrala Sf. Petru din Roma si Catedrala din Sevilla. Dintre cele 135 de turnuri, cel mai inalt are 108.5 m. Constructia este placata cu marmora de Candoglia, de culoare alb-rozie, cu vinisoare albastrui. Un numar de 2245 de statui si 96 gargui impodobesc exteriorul. Baza catedralei, pana la ferestre, este baroc, executata in secolul al 16-lea, dupa planurile lui Pellegrini. Partea superioara a fost remodelata in stil gotic in secolele urmatoare.

Galeria Vittorio Emanuelle II leaga Piata Domului de Piata Scala. Ea este construita in forma de cruce, cele doua brate avand lungimea de 196, respectiv 105 m. Construirea sa s-a desfasurat intre 1865-1877. Cupola, acoperita cu sticla, are – in punctul sau cel mai inalt (deasupra octogonului) – 47 m inaltime. In interior se afla cafenele luxoase, magazine elegante si librarii cunoscute. De aceea galeria mai este numita si “salonul de desen” al orasului.

Galeria Vittorio Emanuelle II
 mosaic in octogon
Strabatand galeria, ajungi in Piata Scala unde iti atrage privirea Opera Scala. Nici nu mi-as fi imaginat ca, in exterior, este atat de simpla! Cladirea celei mai faimoase opere din lume a fost construita in 1778 de catre Maria Giuseppe Piermarini, pe locul bisericii Sf. Maria dalla Scala, ridicata in 1381. Fatada operei este una neo-clasica, avand pe frontispiciu un basorelief care il reprezinta pe Apollo in carul sau.
In piata se mai afla un Monument dedicat lui Leonardo da Vinci (1872, Pietro Magni) si frumosul Palazzo Marini, considerat unul dintre cele mai frumoase din Milano. Constructia sa a inceput in 1553 si s-a terminat abia in 1892. Din 1860, cladirea este sediul Consiliului Local.
 Monumentul lui Leonardo da Vinci
Atat am reusit sa vad intr-o fugara trecere prin oras, in ianuarie 2000, ceea ce inseamna ca va trebui sa ma intorc aici pentru ca mai sunt lucruri interesante de vazut.