Szentendre

La intoarcerea de la Seul, am avut la dispozitie o jumatate de zi in Budapesta, asa ca m-am dus sa vad Szentendre, un mic orasel din apropiere, devenit un loc al boemei artistice a capitalei si al turistilor, mai ales in timpul verii.

Daca nu dispui de o masina, poti ajunge la Szentendre din piata Batthyany din Budapesta (linia rosie de metrou), cu HEV-ul care circula o data la 10-30 minute, in functie de partea zilei. Durata calatoriei este de 40 de minute.

Incepand din secolul al 2-lea e.n. si pana in prima jumatate a secolului al 5-lea, Ulcisia Castra (tabara lupilor) facea parte din limesul (fortificatie) dunarean al Imperiului Roman. Fortareata putea adaposti pana la 1000 de soldati. Ocupata de huni, apoi de longobarzi si avari,  in secolul al 9-lea a venit randul ungurilor sa o cucereasca. Intr-un testament din secolul al 12-lea apare pentru prima data cu numele sau latin, Sanctus Andreas. Trece vremelnic in mainile cuceritorilor mongoli in secolul al 13-lea pentru ca, dupa cucerirea Budei de catre turci (1541) sa ramana sub stapanirea acestora timp de 150 de ani. Dupa plecarea turcilor, refugiati sarbi ocupa localitatea parasita, aproape goala, astfel incat multa vreme populatia a fost complet sarbeasca.

Casele mici si cochete, strazile pietruite, bisericile si dealul din centrul localitatii sunt tot atatea locuri de plimbare.
In centrul oraselului se afla cladirea baroc a Primariei precum si o cruce ridicata ca multumire ca localitatea a scapat de epidemiile de holera care bantuiau Europa medievala.
 Primaria
 monumentul inchinat ciumei
In imediata ei apropiere e poate urca pe micul deal din centrul satului, de unde ai o frumoasa panorama asupra localitatii si a Dunarii. In micul parc de pe platou se inalta  Biserica romano-catolica Sf. Ioan, prima biserica de piatra, construita in secolul al 13-lea. Ea a fost refacuta in stil gotic in secolele 14-15 si in stil baroc in secolul al 18-lea. Tot aici a fost ridicat si un bust al poetului national Petofi Sandor.
monumentul lui Petofi
Biserica romano-catolica Sf. Ioan

Plimbandu-te pe stradutele cu liliac si castani infloriti, nu poti sa nu observi silueta frumos incadrata a catedralei sarbesti Bunavestire, construita in stil baroc in secolul al 18-lea. Portile frumoase, din fier forjat, si micul parc in care se afla si un muzeu ecleziastic, au transformat-o in obiectiv turistic.

 Catedrala sarbeasca Bunavestire
Localitatea e intesata de restaurante, terase si cafenele, asa ca turistul flamand sau insetat are unde sa poposeasca.
Asta, evident, dupa ce s-a saturat de cercetat nenumaratele pravalioare unde se vand produsele de marca ale Ungariei: vinul de Tokaj, palinka, boiaua de ardei si ficatul de gasca, alaturi de ceramica, magneti, antichitati, cusaturi, etc. Fiecare poate alege ceva cu care sa se intoarca acasa, dupa cateva ore de hoinareala in acest orasel atragator de pe malul Dunarii.
Szentendre
When I returned from Seoul, I had half a day at disposal in Budapest, before to drive to my home town, in Romania. So, I decided to visit the little town of Szentendre, a place which became very dear to the bohemian artists and to the tourists. If you do not have a car at disposal, you may take the HEV from Batthyany ter, and after 40 minutes you arrive in Szentendre.

The history of this place begun in the 2nd. century, when Ulcisia Castra (wolves’camp) was part of the Roman fortifications (limes) on the Danube. Only in the 9th. century the place was conquared by the Hungarians (after the Huns, longobardes and avars). In a 12th. century will, it appears by its Latin name of Sanctus Andreas. The Turks ruled the town for over 150 years, after they conquered Budapest (1541).

Little, nice houses, narrow cobbled streets, churches, terraces, cafes, restaurants and many shops keep the tourists busy. Among the atractions, there are the St. John roman-catholic church on the hill (12th. century), and the Serbian orthodox Assumption cathedral (18th. century). There are also little museums, like that of the “marzipan” (look here for a definition, if you do not know what this might be: http://candy.about.com/od/candyglossary/g/def_marzipan.htm) All in all, Szentendre is a nice place to be for, at least, half a day, when you visit Budapest. Don’t miss it!

Momente din Seul 34. Gangnam – La revedere si multumesc, Seul! / Seoul Moments 34. Gangnam – Good By and Thank You, Seoul!

My last post about Seoul will be about Gangnam, meaning the part of the town South of the River Han, which divide the metropolis in two parts. If in the North we find almost all the palaces, temples and old monuments which witnessed the history of the city, here, in the South the new town is developing.

Teheran Road, for example, is the center of the Korean IT, nicknamed “Teheran Valley” to create an anlogy with the American “Sillicon Valley”. All the important software and IT companies have their headquarters here. But this is also the center of fashion and art. And also, Kukkiwon, an association promoting the national sport, Taekwondo, has the headequarter in Gangnam. If I would add other attractions as COEX, Bongeunsa Temple and Seonjeongneung with the royal tombs, about which I told you already, you will better understand why the tourists cannot miss Gangnam. On the many roads of Gangnam, everybody may find something to enjoy.

This time I will only show you some photos, and you will choose what you like.

Seoul being a city far less visited by my fellow countrymen heading to Asia, than, let’s say, Hong Kong, Singapore, Beijing or Bangkok, I wanted to show them what kind of tradition, history and culture has this town to offer. And if I saw all these in only 7 days, just think how many one could see if the stay will be longer, and extended to all this beautiful country, where I felt myself safe every moment and where I gathered so many nice and unforgettable memories! Good by and thank you Seoul!


Ultima mea postare despre Seul se va referi la Gangnam, adica partea de oras de la sud de raul Han, care imparte metropola in doua. Daca la nordul raului gasim aproape toate palatele, templele si monumentele vechi care pastreaza istoria orasului, aici, in sud, creste orasul nou.

Bulevardul Teheran, de exemplu, este centrul IT-ului coreean, alintat cu porecla de “Teheran Valley”, pentru a face o analogie cu faimosul Sillicon Valley american. Aici isi au sediul numeroase companii de software si IT. Tot aici insa este si centrul modei si al artei, Apgujeong-dong si Cheongdam-dong fiind cunoscute pentru asta. Kukkiwon, o asociatie pentru promovarea sportului national corean care este Taekwondo, isi are sediul tot in Gangnam. Daca as mai adauga alte atractii precum COEX, Templul Bongeunsa sau Seonjeongneung cu mormintele regale, despre care vi-am povestit deja, veti intelege de ce turistul venit la Seul nu poate rata Gangnamul. Fiecare poate gasi ceva pe placul sau aici, pe numeroasele bulevarde ale cartierului.

De data asta va voi arat doar niste fotografii, lasandu-va sa alegeti ce va place.

 Turnul Garak, 130 m inaltime, 24 etaje – terminat 2011

Seul fiind un oras mult mai putin vizitat de catre compatriotii mei care se indreapta spre Asia decat, sa zicem, Hong Kong, Singapore, Beijing sau Bangkok, am dorit sa va povestesc si sa va arat ce traditie, istorie si cultura bogata are acest oras atat de ofertant pentru turisti! Si daca toate acestea am reusit sa le vad doar in 7 zile, ganditi-va cate s-ar putea vedea daca ati aloca mai mult timp pentru vizitarea Coreei de Sud, o tara frumoasa si civilizata, in care m-am simtit in siguranta in orice moment si care mi-a daruit cu generozitae atatea amintiri frumoase! La revedere si multumesc, Seoul!

Templul Bulguska (2) / Bulguska Temple (2)

Further, I enter in a yard were I see Birojeon or the Hall with Budha Vairocana. The construction was erected on 751, has been burnt by the Japanese invaders and rebuilt on 1666.

The Saritap from the yard, a stupa of 206 cm heigh, was built by the widow of a king, during the 800s. My attention is drawn by the small pebbles piles. They are left by the believers who asked something from the Gods.

The next construction is Gwaneumjeon, where one may see  Gwanseeum Bosal or the Hearer of Cries, who always hears and helps people in need.


Before I leave the temple, I admire the big bell. Near the exit gate, a wonderful fir-tree is blooming once again, adding another year to the centuries of the temple…

Mai departe intru intr-o curte adiacenta celei care adaposteste pavilionul principal si dau de un altul, mai mic, numit Birojeon sau Holul cu Budha Vairocana, cel care intruchipeaza Adevarul, Intelepciunea si Puterea cosmica. Constructia dateaza din 751, a fost arsa de japonezi si reconstruita in 1666. Reconstruirea s-a facut pe baza pietrelor de temelie ale cladirii, datand din perioada Shilla si folosind planuri din timpul dinastiei Joseon. Un Budha din bronz bogat aurit, masurand 177 cm inaltime, se afla in centru.

 Birojeon
Budha Vairocana
In curte, imi atrage atentia Saritap (nume initial Gwanghak), o stupa de 206 cm inaltime, construita in anii 800 de catre sotia unui rege al Shillei, care dupa moartea sotului ei s-a calugarit, luind numele budist Gwanghak. In timpul Shillei unificate, multi regi si regine s-au calugarit. Aceasta stupa a fost dusa in Japonia in 1905 dar a fost inapoiata in 1933. In prezent, in Coreea de Sud exista o intensa preocupare de recuperare a comorilor sale istorice si culturale, risipite in multe parti ale lumii, inclusiv in Europa. Televiziunea prezinta, in pauzele dintre programe, mici filme documentare despre comorile regasite.
 stupa Saritap
Tot aici in curte vad acele movilite formate din pietre, care pot parea curioase unora dar care reprezinta ruga celor care au trecut pe aici, catre zei. Indiferent ce-si doresc ei, nu uita sa construiasca aceste mici gramezi si, dupa cum vedeti, nu sunt putini cei care s-au conformat acestui obicei.
O scara frumoasa ne desparte de urmatoarea curte, care adaposteste Gwaneumjeon sau Altarul lui Avalokitesvara, unde se afla Gwanseeum Bosal sau Cel Care Aude Strigatele. El ii ajuta intotdeauna pe cei aflati in suferinta, care striga dupa ajutor. Statuia originala data din 922.
Gwaneumjeon
Gwanseeum Bosal
Pe aleile minunatului parc in care se afla templul, ma indrept spre iesire, nu inainte de a admira clopotul templului si de a vizita micul magazin de suveniruri.
In drum spre poarta de iesire din complex, un brad superb a inflorit langa acoperisul traditional, adaugand inca un an de viata la secolele templului…

Templul Bulguska (1) / Bulguska Temple (1)

Bulguska is considered no.1 Budhist temple in Korea and when I visited it, I understood why. I reached the place by a bus from Lake Bomun (no.10, 11, or 700; 1500 won one way). From the bus station I climbed about 5 minutes on an alley full of cherry trees in blossom. Even if it rained cats and dogs, the pink flowers have been awesome! You can judge yourself!

First construction appeared on  528, followed by a reconstruction plan on 751, during Unified Silla. It was the period of maximum expansion of Budhism in Korea. During the Japanese invasion in the XVIth century, the temple has been burned almost entirely. The reconstruction took place only between 1969-1973. Since 1995, Bulguska Temple together with Seokguram Grotto belong to the UNESCO treasury.

The famous stone stairs of the temple lead the visitors from the mundane world in the sacred world of the Budha’s spiritual world. Many treasures are inside the temple! The pagodas/stupas and the golden Budhas, the intricate constructions of the rich decorated halls, all are amazing!

Even if it rained heavily, the whole trip was worthy if only for the temple! I visited Bulguska at my arrival in Gyeongyu, leaving for the next day my visit to the other objectives. I hope you will enjoy the temple by looking at the photos!

Bulguska este considerat templul nr. 1 din Coreea si cand l-am vizitat am si inteles de ce. Aflat la cativa km de Bomun, am ajuns acolo cu autobuzul (nr. 10, 11 sau 700; 1500 won) si urcand cam 5 minute printr-o zona plina de ciresi infloriti. Din pacate ploua foarte tare, atat de tare incat pentru mine va ramane ca etalon “o ploaie ca la Bulguska”.

Prima constructie  a aparut in 528 si purta numele de Beopryusa sau Hwaeom Bulguska. Reconstruirea sa a fost initiata in 751 de catre prim-ministrul vremii si s-a terminat in 774, in timpul Sillei Unificate (668-935). Intregul complex era alcatuit din 80 de constructii din lemn. Numele sau a ramas Bulguska (Taramul Fericirii) in timpul numeroaselor renovari din timpul dinastiei Goryeo (918-1392) si a dinastiei Joseon (1392-1910).  In timpul invaziei  japoneze din secolul al XVI-lea (numita razboiul Imjinwaeran), templul a servit drept sediu militiei de voluntari. De aceea, japonezii l-au ars si, cu exceptia salii principale si a altor cateva cladiri importante, templul nu a fost complet restaurat pana in perioada 1969-1973. Restaurarea s-a facut doar dupa cercetarea si excavarea amanuntita a zonei antice a templului. In 1995, impreuna cu Grota Seokguram, templul Bulguska a intrat in patrimoniul UNESCO.

Inca de la inceput a servit ca centru al budhismului coreean. Aici se inaltau rugile pentru apararea tarii de invadatorii straini si tot aici se pastreaza numeroase relicve care atesta inflorirea artei si culturii budiste in Silla.

Planul acesta, expus la intrare, va poate da o idee despre cat de mare este acest templu. Intrarea costa 4000 won, programul de vizita fiind intre 7.30-17.30

Templul este construit pe terase de piatra, la poalele muntelui Tohamsan, conform principiilor filosofiei est-asiatice antice, care cereau ca orice constructie facuta de om sa se integreze in habitatul natural, sa nu-l invadeze. Apa care curgea prin fata sa nu mai exista in zilele noastre.

Dupa ce se trece de poarta principala de intrare, se traverseaza pe pod un lac cu lotusi, care nu erau infloriti in aprilie. Urmeaza poarta intalnita la toate templele, pazita de cei patru regi ceresti. Acestia tin in mana un instrument muzical, o pagoda, un dragon si o sabie.

 lacul cu lotusi
 poarta principala a templului
 cei patru regi ceresti

Indata ce ai trecut de poarta, te intampina cea mai fotografiata imagine a templului, scarile de piatra de la Bulguska.

Podul Norului Alb si Podul Norului Albastru il transporta pe credincios din lumesc in regatul spiritual al lui Budha. Ele constituie cel mai bun exemplu de arhitectura coreeana in regatul Silla.

Urcarea pe ele este interzisa, pentru intrarea in templu trebuind sa ocolesti cladirea, prilej cu care poti observa o parte originala a constructiei. Seokdan sau platforma de piatra ne arata cum se ridicau constructiile Sillei: intre stalpi de piatra erau adunate pietre, asezate una pesta alta, fara a utiliza mortarul. Platforma a rezistat timpului, ceea ce vedem fiind pietrele originale, din anul 750.

Intrand in principalul sanctuar de la Bulguska, privirea iti este atrasa imediat de doua dintre comorile sale, pagodele Dabotap si Seokgatap. In curte, grupuri de scolari se alearga tipand si razand, fara nici o grija pentru sacralitatea locului, asa cum fac copiii pretutindeni.

Un coridor acoperit, sprijinit pe coloane elegante, inconjoara curtea si imi ofera adapost de ploaie, dandu-mi ragazul necesar pentru a privi si a fotografia.

cele doua pagode pretioase de la Bulguska

Daeung-jeon sau Holul Marii Iluminari , holul principal al templului, a fost construit in 681, ars in 1593 si reconstruit pe platforma originala in 1770. Il inconjor de cateva ori, fara sa ma grabesc, fiindca nu ma mai satur sa admir complicata lucratura in lemn de sub acoperis, diferita de ceea ce am vazut pana acum. Intre timp, ploaia mai sta, reincepe si sta iar. Pandesc un moment pentru a face fotografii si inauntru deoarece este interzis acest lucru. Nu reusesc sa inteleg politica atat de diferita in aceasta privinta, practicata de catre lacasurile religioase in diferite parti ale lumii. Uneori, chiar in aceeasi tara si chiar la lacasuri apartinand aceleiasi credinte exista aceste diferente: unii te lasa, altii nu. Cei mai destepti, iti pun o taxa pentru fotografiat, aceasta fiind solutia cea mai buna, dupa parerea mea. Calatorii pasionati si fotografii inraiti vor incerca oricum.

 Daeung-jeon

In interior, tavanul este de asemenea minunat sculptat. In mijloc, sta Budha Sakyamuni, care a ajuns la iluminare in India. De o parte si de alta a sa stau Maitreya sau Mirugbosal, viitorul Budha si Galla Bodisatvva sau Kallabosal, Budha care va fi. Statuile originale datau din 681 dar pentru ca au ars, acestea dateaza, probabil, din 1659.

Din curte se poate urca la un mic balcon, de unde se pot vedea bine scarile de piatra si detalii ale cladirii.

Cand revin in curte, inghesuiala din jurul pagodelor nu mai e atat de mare si pot fotografia.
Se crede ca Dabotap  sau Pagoda Multiplelor Comori a fost construita in 751 si este una dintre cele mai vestite din Coreea. Are o inaltime de 10.4 m si a fost construita utilizandu-se tehnici de sculptura a pietrei unice pentru timpurile acelea. Ea are cate o scara pe fiecare parte. Opt stalpi in forma de bambus sustin floarea d elotus cu 16 petale. Un singur leu a mai ramas de paza din cei 4 care se crede ca au existat pana in 1902. Aceasta este pagoda feminina Dabotap, considerata cea mai frumoasa pagoda din lume.

 curtea holului central

Seokgatap este pagoda masculina. Ea are 8.2 m inaltime si este tipica pentru perioada Sillei Unificate, cand pagodele au fost simplificate la 3 etaje, asezate pe o platforma de 2 etaje. I se mai spune si Muyeongtap sau Pagoda Fara Umbra. In jurul sau sunt 8 flori de lotus din piatra.

Tot aici in curte se mai pot vedea si alte comori:

Copiii alearga in continuare nestingheriti, unii imi spun “Hello”, apoi rad si fug.

De indata ce ies din curtea asta, totul se linisteste dintr-odata. In celelalte locuri sunt doar cativa vizitatori. Ploaia a stat din nou. Inchid umbrela si mai petrec o ora in incinta templului.

Statiunea de la Lacul Bomun / The Resort on Lake Bomun

Today I will tell you about my accommodation in the resort of the Lake Bomun. This is an international resort, opened in 1979, and its main hotels are: Hyunday, Concorde and Hilton. When I was there, the World Taekwondo Championship took place in Gyeongyu, and the hotels were full to the capacity. I found only a double, which cost me over 70 euros for the night, but I was grateful for the warmness and comfort of the hotel when I returned wet to the bones from Bulguska, and I had to dry even my money!
A tourist may go to town by a taxi (10000 won, 10 minutes) or by bus (1500 won, duration 20 minutes, is comes from 10 in 10 minutes). The bus stop for the tourist bus was right near my hotel. I took my chance to admire the Korean landscaping in the yard of my hotel, shortly before the bus departure.
The resort offers a lot to the tourists: outdoor performance hall, drive-in theatre for 400 cars, art gallery, shops, restaurants, pools, tracks for hiking, a hot spring, and a nice promenade around the lake. On April the cherries are in bloom there, offering a great spectacle. The last entertinment place is the Shilla Millenium Park.
Am avut ocazia sa vad putin din aceasta frumoasa statiune aflata pe malul Lacului Bomun, fiindca aici m-am cazat cu ocazia excursiei la Gyeongyu. Autocarul pentru straini face aici trei opriri, la cele mai mari (si mai scumpe) hoteluri (Hyunday, Concorde si Hilton), fiindca asta este o statiune internationala cunoscuta in Asia.
Cand am ajuns eu acolo tocmai se desfasura Campionatul Mondial de Taekwondo si hotelurile erau pline.

In ultimul moment, cand am decis ca o singura zi e mult prea putin pentru acest oras, n-am mai gasit nici o camera single, asa ca am fost nevoita sa rezerv una dubla, la peste 70 euro pe noapte. Cam scump, dar n-am avut incotro. Am fost insa recunoscatoare pentru caldura si confortul hotelului, cand m-am intors de la Bulguska uda pana la piele, literalmente, si a trebuit sa-mi intind la uscat pana si banii din borseta!

Am stat la Hotelul Commodore. Iata cateva fotografii, sa va faceti o idee:

 receptia
 holul principal
 cafeneaua
 privelistea spre curte si lac, de la geamul meu
Dimineata, m-am plimbat putin in jurul hotelului, cat sa-mi fac o impresie.
 moara de apa traditionala
 cascada artificiala
 spre malul lacului
Din oras, se poate veni cu taxiul sau cu autobuzul. Taxiul face 10 minute si am platit 10000 won pentru o cursa. Autobuzul costa 1500 won, circula din 10 in 10 minute, iar drumul dureaza 20 de minute. Oprirea autocarului pentru turistii straini era chiar in parcarea hotelului alaturat.
 cu taxiul
 cu autobuzul
Statiunea Bomun a fost deschisa in anul 1979 si are multe de oferit turistilor: o galerie de arta, o scena pentru spectacole in aer liber, un teatru drive-in pentru 400 de masini, magazine, restaurante, piscine, poteci pentru drumetii, un izvor termal, terenuri de golf, sali de bowling si, nu in ultimul rand, o frumoasa promenada care inconjoara lacul. In aprilie, ea este plina de flori de cires. Ultima distractie este Shilla Millenium Park, un loc de distractii foarte apreciat.
Spre iesirea spre Bulguska se afla hoteluri si hanuri mai ieftine, cautate mai mult de coreeni. Daca as fi stiut, as fi preferat acest loc pentru ca este mai pitoresc.
Inainte de plecarea autocarului spre Seul, am avut un scurt ragaz, in care am putut sa ma plimb putin prin curtea hotelului, admirand peisagistica coreeana.

Ce am vazut in Gyeongyu? (2) / What Have I Seen in Gyeongyu? (2)

From the museum I moved to the Anapji Pond. This is an artificial lake, constructed on 674, by King Munmu of Silla. The purpose was to plant rare plants and flowers, and to bring rare birds and animals, near the palace. The first name of the lake was Wolji but it was changed in Anapji during the Joseon dynasty, meaning “lake for geese and ducks”. There are only 3 pavilions left and this is a place were people go to walk and enjoy. The entrance fee is 1000 won. The highlight of my visit there was the opportunity to photograph a lor of beautiful children!

It was sun again, so I went to another park, were the observatory is. Called Cheomgeongdae, which means “the palace nearer the stars” or “tower to look to the stars”, it was erected on 634, as a gift to Queen Seon Deok on ocassion of her birthday.

For the construction, they used 362 granit stones, as the days number in a lunar year. The stones have been disposed in 27 layers, as the queen was the 27th ruler of Silla. This is the oldest astronomical observatory in East Asia, which may be seen today. 

As I said at the beginning, there are a lot of objectives to be visited here but I succeed to see only these, in only half a day. No wonder that Gyeongyu is named “a museum without walls” , celebrating Silla dynasty, which ruled 1000 years.

De la muzeu, m-am indreptat spre elesteul Anapji, aflat in vecinatatea pavilionului Imhaejeon, de langa fostul palat regal din Seorabeol. In 674, regele de atunci al Sillei, Munmu, a construit un lac, strajuit de un deal artificial, pe care sa fie plantati copaci si flori rare si sa fie crescute pasari si animale rare in apropierea palatului. Initial, lacul s-a numit Wolji, dar in timpul dinastiei Joseon numele sau a fost schimbat in Anapji, insemnand lac pentru rate si gaste.

In 1975 lacul a fost secat complet pentru curatire si consolidare. Cu aceasta ocazie s-au efectuat sapaturi care au scos la iveala mare parte din artefactele expuse la muzeu. Acestea au validat ipoteza ca lacul a fost construit in timpul dinastiei Silla.

Din constructiile care existau aici odinioara au ramas doar trei pavilioane si locul este folosit pentru plimbare si relaxare. Intrarea costa 1000 won.

Vremea se inseninase, asa ca parcul a fost invadat de grupuri de copii adusi aici sa se joace.

In timpul domniei reginei Seon Deok s-a construit aici un interesant observator astronomic, care conteaza azi drept cel mai vechi observator din Asia de Est, care a rezistat timpului. Pentru ca serialul aminteste construirea sa, m-am dus sa-l vad. Asta a insemnat o plimbare prin alt parc, plin de flori viu colorate si oameni iesiti la plimbare, dupa doua zile de ploaie.

In apropiere, se zareau alte morminte regale, intrega zona a orasului fiind presarata cu ele.

Observatorul sau Cheomgeongdae cum i se spune in coreeana, insemnand “turnul de privit la stele” sau “palatul mai aproape de stele”, a fost construit in anul 634, cu ocazia aniversarii zilei de nastere a reginei. S-au folosit la constructie 362 de pietre de granit, cate una pentru fiecare zi a anului lunar, asezate in 27 de randuri pentru ca Seon Deok a fost al 27-lea carmuitor al tarii. Randurile sunt dispuse cate 12 deasupra si dedesubtul deschizaturii, semnificand cele 12 luni ale anului dupa unii, sau cele 12 semne zodiacale, dupa altii. Cu ajutorul observatiilor facute aici se prognozau eclipsele de soare si de luna.

Acesta a fost ultimul dintre obiectivele pe care am reusit sa le vizitez in Gyeongyu, intr-o jumatate de zi. Dupa cum am scris deja, zona abunda insa in astfel de locuri, asa incat cateva zile pot fi petrecute cu folos aici. Pentru acest motiv, Gyeongyu a fost numit “muzeul fara ziduri” al dinastiei Silla, care a condus timp de 1000 de ani.

Ce am vazut in Gyeongyu? (1) / What Have I Seen in Gyeongyu? (1)

 Of course that my main objectives have been those related with the TV series. So I started by visiting the tomb of the General Kin Yushin. It is situated in a forest, in a national park and it is proper for a great man of the Korean history. His tomb looks by far much better than that of the Queen Seon Deok’s! Grandson of one of Gaya’s kings, Kim Yushin belonged to the hwarangs’ , th flower of Gaya’s warriors. He was a master of martial arts and had great leader skills. His role in unifying the states fro the Peninsula was great. He fought many battles and helped to the annexation of Baekje and Goguryo, to Silla.


After the heavy rain a day before, in the morning was still cloudy. I walk on an alley, along the river, and I watched the azaleeas and the birds. It  was almost deserted there but for the cars passing.

The tomb is over 5 m high and 12 stones, representing the zodiacal signs, are disposed around the circumference. The entrance fee is 500 won.


By contrast, the queen’s tomb, situated also in a red Korean pine forest, looks deserted. I am the only one climbing in the forest. There are 2 guards up there and that’s all! Underneath the tomb there is a temple, were I stopped for a minute, absorbing the beauty of the landscape.


Before to visit the museum, I was lured to a place by 2 posters showing 2 popular TV series: Queen Seon Deok and Dong Yi. I thought that, may be, that could be a filming area for the series but it was the place of the former royal palace, now gone, called Wolseong. What it is still to be seen, is an ice deposit, which was constructed near the palace.


The museum has a rich outdoor display (Queen Seon Deok’s Bell, among others). The rooms and pavilions are full of artefacts discovered in the area. One of them is dedicated to the things found in the Anapji Pond.

Evident ca, aflata in Gyeongyu, doream sa vad mormintele generalului Kin Yushin si ale reginei Seon Deok, precum si Observatorul astronomic construit in timpul domniei ei. Cum ele se afla insa la mare distanta unul de altul, a trebuit sa grupez obiectivele altfel.

M-am dus mai intai la mormantul generalului, aflat mai excentric fata de punctul de informare turistica, de unde am pornit. Dupa ce am traversat un pod, m-am aflat imediat intr-o zona aproape pustie, unde doar masinile treceau pe langa mine. Cerul plumburiu, ramas dupa ploaia de ieri, atarna inca greu deasupra orizontului. Merg pe o alee pavata cu un fel de caramida rosie. Ciresii s-au scuturat deja aici dar rosul azaleelor inflorite pune accente de culoare care ma inveselesc. Langa apa, surprind niste batlani albi. Trec pe langa o gospodarie traditionala si vad un semn care marcheaza inceputul parcului national si un altul care imi arat ca sunt pe drumul cel bun! Mormantul se afla in padure, loc in care, in mod normal, m-as codi sa merg singura…Dar am venit atata drum pana aici si tara asta mi-a dovedit pana acum ca e atat de civilizata, incat pornesc increzatoare.

Drumul urca usor prin padure, lasand in dreapta niste trepte vechi, misterioase…Platesc intrarea, 500 won, si ma indrept spre poarta de intrare. Pinii din jur, impreuna cu alte plante, inmiresmeaza aerul. In apropierea mormantului sunt plantate azalee.

In fata sa se afla masa pentru ritualuri si lateral, o stela. Inaltimea mormantului este de 5.3 m si diametrul de 18 m, un mormant demn de un rege. Partea sa de jos este ornata cu 12 placi de piatra, reprezentand semnele zodiacale.

 mormantul lui Kim Yushin, vazut din fata
 mormantul, vazut din spate

Nepot de rege din Gaya, un stat mic anexat de Silla, Kim Yushin a intrat la 15 ani in elita militara a hwarangilor. Avea o capacitate intelectuala iesita din comun si stapanea la perfectie artele martiale. A jucat un rol important in anexarea la Silla a statelor Baekje si Goguryeo, dupa care i-a alungat pe chinezi din Peninsula Coreea. Datorita meritelor sale a  ajuns pana la cea mai inalta pozitie guvernamentala, cea de de Taedaegakgan si, postum, a primit titlul onorific de Heungmudaewang.

Asteptam cu nerabdare sa vad mormantul reginei. M-am dus in cealalta parte a orasului, unde am constatat ca e chiar mai pustiu ca si la primul mormant. Daca acolo exista o alee pietruita si arbusti plantati, aici chiar urcam prin padure, pe o poteca si mormantul zacea singur, parca parasit, indicand doar prin marime ca este vorba despre un conducator. Nici un vizitator. O placa cu explicatii si doi paznici, care se plimbau in jurul mormantului, in sens invers unul fata de celalalt. Ma intreb daca faceau asta si cand nu era nimeni acolo?! Mormantul m-a impresionat prin simplitate. Parca era ascuns in padure si din gloria de odinioara a personajului, n-a mai ramas nimic…

Se spune ca regina a spus supusilor sai ca va muri in curand si ca doreste sa fie inmormantata pe Muntele Nangsan. A murit in aceeasi zi.  Mormantul sau are o inaltime de 6.8 m si diametrul de 24 m. Baza sa e intarita cu pietre.

 mormantul reginei Seon Deok (Deok Man)
 sic transit gloria mundi…(sau asa trece gloria lumii)

Muntele Nangsan (108 m) era considerat locuinta a zeilor si de aceea, in 413, a fost interzisa taierea copacilor in acea zona. Desigur ca, la un moment dat, interdictia a fost ridicata, caci azi, pinul rosu coreean nu este prea batran acolo. Ici colo, se vad movilele altor morminte, apartinand probabil calugarilor de la Templul Sacheonwang, construit mai jos, in 679, la 30 de ani dupa moartea reginea Seon Deok. De acolo, de deasupra templului, lumea din jur arata minunat.

pe Muntele Nangsan
Templul Sacheonwang
Astept din nou autobuzul, care ma duce inapoi, in oras. Un drum cu autobuzul costa 1500 won.
In drum spre Muzeul National din Gyeongyu, dupa un petec de rapita inflorita care inveseleste locul, vad niste afise care ma induc in eroare. Unul este chiar al serialului care m-a adus aici, celalalt, al unui serial care este transmis de televiziunea noastra chiar cum, cand ma aflu aici – Dong Yi. Asa ma face sa cred ca ma aflu in preajma vreunui loc care a fost scena unor filmari, asa ca urc panta scurta din fata mea, sa vad despre ce este vorba.

Ajung astfel, intamplator intr-un loc unde se afla Wolseong, o resedinta a conducatorilor Sillei din care n-a mai ramas nimic. Numele sau se tragea de la forma de luna in crestere pe care o avea. Ea juca si rol de fortareata, aparata de apele raului Namcheon.

 locul pe care se afla fortareata Wolseong

In apropierea sa se mai vede inca “ghetaria” din Seorabeol, construita in timpul domniei celui de-al 21-lea rege al sau, Yeongjo. Depozitul de gheata, construit din 1000 de pietre, are 19 m lungime, 6 m latime si 5.45 m inaltime. Tavanul arcuit are trei guri de aerisire, care ies din pamant prin tavan, sub forma unor cosuri, iar podeaua este putin inclinata pentru a permite scurgerea apei provenita din gheata care se topea.

 depozitul de gheata
gurile de aerisire
La Muzeul National din Gyeongyu (intrarea libera), ma plimb mai intai in exterior. Intalnesc din nou grupuri de copii, veniti cu educatoarele lor la o lectie de istorie. Iata mai jos cateva fotografii facute in curtea muzeului.
 suport pentru monumente, sec. 9-10, Silla unificata
 clopotul reginei Seon Deok, asezat initial la Templul Bongdeoksa, mutat la fortareata Wolseong dupa avarierea acestuia si adus la muzeu in 1975
 cap de Budha, 1.53 m inaltime, 1.7 tone greutate, sec. 8-9, Muntele Namsan, Silla unificata
 Avalokitesvara, sec. 8, Silla unificata
 stupa cu 3 etaje, Muntele Namsan, a doua jumatate a sec. 9, Silla unificata
In salile si pavilioanele muzeului sunt expuse artefacte dezgropate in zona. Un pavilion este dedicat special celor descoperite prin secarea – in vederea curatarii – a elesteului Anapji. Ele dovedesc bogatia Sillei dar si indemanarea mesterilor sai in prelucrarea metalelor,  a pietrelor pretioase, a pietrei si a lutului.
 tigla folosita la acoperisurile palatelor si templelor
 vas pentru ars mirodenii; acestea se ardeau in corpul leului, iar fumul iesea pe nari si pe gura
 sfesnic
 agrafe
 coroana si cingatoare din aur, pietre pretioase si jad, caracteristica Sillei
 ornament din aur pentru coroana
 cercei din aur
 cupa de aur
 pumnal cu teaca din aur, incrustata cu pietre pretioase

Biserica catolica de la Cacica / The Catholic Church in Cacica

Tommorrow we celebrate August,15, one of the great celebrations of the Christianity. This is the reason I interrupt my story, to relate about the most important place of pilgrimage in Moldova, a county in the Eastern part of Romania, at the border with Ucraine.

A tourist in Bukowina should include a day trip to Cacica, an old miner location. The salt deposits in that part, determined Empress Maria Theresa to ask for an exploitation there (that county was part of the Austrian-Hungarian Empire those days). The mine was opened in 1791, and part of it may be visited even now. The workers were brought mainly from Bochnia, Wieliczka si Kalusz, therefore the Polish name of this little town. They named the location Kaczyka, meaning “duck”, because many wild ducks were here, on the lakes.

Today tourist may visit the 3 churches: roman-catholic, greek-catholic and orthodox, the mine, the salt water little strand, and observe the nice local architecture. 


The catholic church in Cacica was erected by the Polish workers. Today they are still grouped in 170 families, with 415 believers. Even if the initiative appeared on 1892, because of lack of money and the complicated bureaucracy, the church was erected only between 1903-1904. On 1997 the title of “national sanctuary” was granted, and, on 2000, Pope Ioan Paul the II-nd granted the title of “basilica minor”, when he visited the church on August,15. 


A copy of the Black Madonna in Czestochowa was brought here since 1809. This is to be seen now in the main altar. The stained glass, the sculptured, colored and gilded linden wood, the chandelier or the organ, adorn this simple church. Enjoy!

Maine este 15 august, ziua Sfintei Maria, sarbatoare importanta in calendarul crestinatatii. De aceea intrerup din nou relatarea despre Coreea, pentru a va prezenta cel mai important loc de pelerinaj catolic din Moldova.

Drumetia unui turist pe plaiuri bucovinene ar trebui sa cuprinda si locuri despre care se vorbeste mai putin si care au cazut astfel in uitare. Campania desfasurata zilele astea de televiziunea romana, care beneficiaza de prezenta iubitei si carismaticei cantarete de muzica populara bucovineana Sofia Vicoveanca, mi-a readus si mie in minte un loc pe care l-am vizitat acum 2 ani.

Cacica este un orasel-statiune din Bucovina, situat la 18 km de Gura Humorului, intr-un peisaj frumos, aflat la limita dintre munti si dealuri.

Deoarece in zona au fost descoperite insemnate zacaminte de sare, imparateasa Maria Theresa a cerut deschiderea unei exploatari in acest loc, Bucovina apartinand atunci Imperiului Austro-ungar. Ca urmare, o serie de lucratori din Polonia si Ucraina s-au stabilit aici, punandu-si amprenta culturala asupra locului. Mina a fost deschisa in 1791. Numele localitatii provine de la polonezul “kaczika”, adica “rata”, deoarece pe lacurile din imprejurimi pluteau o multime de rate salbatice.

Turistul poate vizita aici Mina de sare, strandul cu apa sarata, precum si bisericile din sat. O relatare interesanta, insotita de poze pe masura, gasiti aici http://www.romaniaphotos.ro/2011/01/salt-mine-from-cacica.html Eu nu am vizitat mina datorita coborasului abrupt, la adancime, pe care nu-l puteam face din motive medicale. Strandul nu e mare dar nici aglomerat, asa ca se poate face macar o baie buna!

 intrarea la muzeu
strandul cu apa sarata
In  Cacica se afla trei biserici mari: biserica romano-catolica, biserica greco-catolica si biserica ortodoxa. Aceasta din urma a fost construita  intre anii 1892-1896, in centrul localitatii si reprezinta o copie, in miniatura, a Catedralei Mitropolitane din Cernauti. Ea are forma de cruce si este pravazuta cu 7 turle.
 biserica ortodoxa
Familiile de ucrainieni au si ei o biserica greco-catolica, au si ele o biserica, inca din 1865. Ea a fost construita dupa planurile lui Luca si Dumitru Navrotchi. Primele familii s-au stabilit in zona, venind din Galitia, in 1785.
biserica greco-catolica ucraineana
Biserica romano-catolica din Cacica apartine comunitatii polonezilor din localitate, care numara inca azi 170 de familii, cu 415 credinciosi. Stramosii lor au venit in Romania mai ales din localitatile Bochnia, Wieliczka si Kalusz.
In 1810 exista deja aici o mica biserica din lemn la care, in 1809, a fost adusa o copie a Madonei negre de la Czestochowa, icoana facatoare de minuni a Sfintei Maria.
Initiativa pentru construirea actualei biserici a aparut in 1892 dar, datorita lipsei de bani si a complicatei birocratii austro-ungare, biserica s-a construit abia intre anii 1903-1904. Edificiul este din piatra si caramida rosie, construit in stil neogotic. La intrare, o placa aminteste de anul sfintirii sale, 1904. Slujbele se oficiaza aici in limbile poloneza, germana, maghiara si romana. Datorita importantei locului, vizitat de numerosi pelerini cu ocazia zilelelor de 14-15 august, Adormirea Maicii Domnului si 8 octombrie, Sfanta Maria a Rozariului, in 1997 el a fost ridicat la rang de “sanctuar national”, in timp ce, in 2000, Papa Ioan Paul al II-lea a declarat biserica sanctuarului, “basilica minor”.
O alta relatare despre acest sanctuar gasiti si aici, pe blogul plecatdeacasa http://www.plecatdeacasa.net/2009/08/basilica-minor-de-la-cacica.html
 biserica romano-catolica
Interiorul bisericii este simplu, nepictat,datorita lipsei banilor. Totusi, se pot admira aici vitraliile foarte frumoase, copia “Madonei negre” din altarul principal, altarul din dreapta –  Pieta, construit in 1910 si cel din stanga cu Maria, Regina Cerului si Pamantului, un frumos candelabru din 1907, amvonul din lemn de tei, vopsit si aurit, orga adusa in 1937 dar avariata in timpul razboiului si apoi refacuta, in anii 1997-1998.
Fac mentiunea ca toate datele le-am cules de pe wikipedia.
 copia Madonei negre, in altarul principal
 amvonul, din lemn de tei
 detaliu al amvonului din lemn de tei, aurit
 Pieta
 Maria, regina Cerului si a Pamantului
 orga si candelabrul
Nu in ultimul rand, merita sa va plimbati prin Cacica pentru a admira arhitectura locala.

Gyeongyu, fosta capitala a Sillei / Gyeongyu, Former Capital of Silla

Gyeongyu, by its ancient name Seorabeol, was more than 1000 years the capital of Silla, which ruled almost all the Peninsula. This was the place I dreamed about, even from when I have seen the great TV series “Queen Seon Deok”. When I found out about the free bus travel for the foreign visitors, I renounced to 2 days in Seoul in order to be able to see at least the most important things – for me – in Gyeongyu. It is a zone so rich in Korean history and culture, that one may spend easily one week! So, I have seen very little of it but I am grateful for this.

The day I left Seoul was one of heavy rain and the dirty windows of the bus had not helped to taking photos. They are of poor quality but I show you some, to see the Korean landscape. It is a country full of mountains, a tiny plain is to be found only in the Western part of the coast. Gyeongy is situated 370 km South-East of Seoul, so, due to the heavy traffic we did four and a half hour on the good 4 lanes road. Two 15 minutes stops have been included in special places on the road, were one may have a quick bite.

I reserved accommodation in the resort on Bomun Lake, at 12-14 km from Gyeongyu. During my first day I visited the Bulguska Temple, and in the second day (actualy they have been half-days because of the travel which is included in the total travel time) I saw some historical and cultural places in the town. I start my story with those.

The best advice I can give you, while in Gyeongyu go to the Tourist Information Center, near the Express Bus Terminal! They will provide you with leaflets about the places you want to see and a very useful map. Tell them what you want to see and they will appreciate how realistic your plan is…They will indicate on the map how you should group the objectives and the order you should visit them, in order that your visit should be more effective.

Even if there is a covered market in town, near the railway station, I managed to see an open one, on the street, when passing by in the bus no. 11, which reach almost all the important touristic objectives. I also walked on the streets around my objectives, which were more touristy, starting with the kimchi pots and ending with the interesting decorations of the restaurants courtyards. About the objectives I have seen, I will relate in another post.

Gyeongyu, fosta Seorabol, capitalei Sillei, a fost locul care m-a facut sa visez la o calatorie in Coreea de Sud imediat dupa vizionarea serialului Regina Seon Deok – Secretele palatului, transmis pe TVR 1. De aici a pornit aventura coreeana! Am inceput sa ma informez si astfel am aflat ca cele trei personaje care alcatuiesc triunghiul amoros al povestii istorice romantate, Deokman devenita regina Seon Deok, generalul Kim Yushin si Bidam (toti interpretati de actori de mare talent), au existat in realitate.

Regina Seondeok a fost prima femeie-rege si al 27-lea conducator al Sillei, in perioada celor Trei Regate. Domnia sa a fost una violenta, de confruntare permanenta cu statul vecin, Baekje si de inabusire a unor rascoale (una condusa chiar de catre nobilul Bidam) dar si de raspandire a budismului, de construirea de temple si a unui observator astronomic la Seorabol. Generalul Kim Yushin este unul dintre marii conducatori de armata ai Coreei, intrat in istoria care il cinsteste (am vorbit despre el si la Memorialul Razboiului), lui datorandu-i-se castigarea bataliilor pentru anexarea regatului Baekje.

Cand, in documentarea mea, am vazut ca Gyeongyu era acea antica capitala si am citit pe internet despre facilitatea oferita turistilor straini de a calatori acolo gratuit, cu un autocar pus la dispozitie de catre organizatia de turism din Seul, el a devenit automat tinta mea. Pentru a putea sa vizitez cateva obiective din zona, am renuntat la doua zile in Seul si…am plecat!

Autocarul pus la dispozitie este unul confortabil si pleaca in fiecare dimineata (mai putin lunea) din Piata Gwanghwamun. Inscrierea se face pe internet, macar cu cateva zile inainte, pe principiul primul venit, primul servit. Trebuie sa ai asupra ta pasaportul, in original.

Din pacate, ziua plecarii a fost una ploioasa. Cand spun ploaie, ganditi-va la “a turna cu galeata”. Nu stiu de ce, dar nu m-am gandit ca in Coreea ar putea ploua asa! Ceea ce vad insa de vreo luna pe postul lor de TV accesibil mie (KBS World), imi arata insa ca m-am inselat. Intr-o singura zi poate ploua atat cat ploua la noi in unele zone, intr-un an! Norii, ploaia si geamul fumuriu dar si cam murdar al autocarului nu mi-au permis sa fac decat niste poze nereusite pe traseu. Va arat insa cateva chiar daca sunt de slaba calitate, ca sa realizati care este peisajul tarii, pe care am strabatut-o din nord spre sud, pe o buna portiune (4 ore de drum). Tara este una muntoasa, o campie mai ingusta existand doar pe coasta de vest. Ceea ce m-a impresionat este faptul ca fiecare palma de loc disponibila este lucrata si totul este acoperit de solarii. Din goana autocarului, am vazut pe dealuri movilele caracteristice ale mormintelor, asezate sub pini. Unele erau strajuite de statui din piatra, indicand vechimea lor si importanta personajului care se odihnea acolo. Doua pauze de ajustare (de cate 15 minute) facute pe traseu, in locuri special create, cu multe mici magazine si locuri in care se putea manca, mi-au dovedit grija pentru automobilistii de pe sosea expres, cu 4 benzi pe sens, care leaga capitala e Gyeongyu. Timpul estimat pentru mers este de 4 ore si jumatate dar depinde de trafic.

In sfarsit, am ajuns la Gyeongyu. In functie de ceea ce vrei sa faci acolo, te poti intoarce in aceeasi zi sau poti ramane cate zile doresti. Trebuie doar sa spui acest lucru cand te inscrii. Autocarul opreste in statiunea Bomun, aflata la 12-14 km de oras, pe malul unui lac artificial. E un loc frumos, in care m-am cazat eu si despre care o sa va vorbesc separat. Am decis sa raman peste noapte in Gyeongyu, ca sa pot vedea mai multe.

Cel mai bun sfat pe care pot sa vi-l dau, este sa mergeti la Centrul de Informatii Turistice (aflat langa Express Bus Terminal) si sa spuneti fetelor de acolo ce doriti sa vedeti. Va vor da pliante despre locurile pe care le veti vizita si, mai mult, vor aprecia cat de realista este lista voastra de obiective, comparativ cu timpul pe care il aveti la dispozitie. Apoi, va vor indica pe o harta a orasului ce puteti intr-adevar face si in ce ordine. E un sfat valoros, ce nu trebuie ignorat. Distantele sunt totusi mari si e bine sa stiti sa va grupati obiectivele pentru a economisi timp si a va doza fortele (mai ales in cazul in care doriti sa mergeti mult pe jos, cum am facut si eu). Exista si un autobuz in oras, nr.11, care atinge multe obiective si poate fi folosit.

In ziua sosirii, am vizitat Templul Bulguska. Acum va voi povesti insa despre ceea ce am vizitat a doua zi, in oras, cu mentiunea ca ceea ce am reusit eu sa vad este doar o parte infima din multiplele obiective turistice care se gasesc in oras si in zona.

Gyeongyu este, probabil, cea mai importanta destinatie turistica din Coreea de Sud (alaturi de insula Jeju), situatla 370 km S-E de Seul. Se poate ajunge acolo cu autocare direct de la aeroportul international, cu trenuri de diverse categorii – inclusiv KTX, trenul de mare viteza care face 2 ore pana la Gyeongyu, cu autobuzul sau …asa cum am mers eu, gratis.

Dinastia Silla a inceput in anul 57 i.e.n. si a condus buna parte din Peninsula, mai bine de 1000 de ani. Un asemenea loc nu avea cum sa nu pastreze pentru generatiile urmatoare vestigii istorice si culturale de prim rang.
Am trecut cu autobuzul prin oras, pentru a vizita diverse obiective, dupa o zi de ploaie grea si cerul a ramas coborat peste oras multa vreme. Abia spre amiaza s-a inseninat. Desi exista o mare piata acoperita, langa gara, am trecut printr-una care se  intindea in strada, asa ca am facut cateva poze din mersul autobuzului. Legume si fructe de tot felul colorau strada, a carei galagie o auzeam doar cand se deschidea usa, in statii.
Am trecut si pe jos prin cartiere mai putin centrale, in apropierea obiectivelor, unde totul avea un aspect mai turistic, incepand cu micile magazine care vand traditionalele vase pentru pastrat kimchi si terminand cu curtile frumos amenajate ale restaurantelor. Desigur, nu lipseau nici magazinele care vand dulcele specific locului, painea de Gyeongyu, umpluta cu delicoasa pasta de fasole rosie, despre care vi-am vorbit deja aici http://travelinghawk.blogspot.com/2011/05/momente-din-seul-4-mancarea-seoul.html
 vase pentru kimchi
 haetae, pazitoarea casei

Despre obiectivele turistice vizitate, intr-o postare viitoare.

Momente din Seul 33. Mormintele regale / Seoul Moments 33. Royal Tombs

On a radius of 40 km, around Gyeongbok Palace, there are 40 tombs of kings and queens of the Joseon dynasty. They all have been entered into the UNESCO heritage on 2009.

The royal tombs are under the etiquette of the Confucianism and respect the feng shui principles.
This means they have 3 parts: a gate, usualy red, a Korean type of hall, T-shaped, for rituals and the grave, surrounded by statues of soldiers and public servants, and of animals. Behind them it is a hill, for protection reasons, and it is always a running water in front of them for the energy flow.

I decided to visit Seonjeongneung, a complex with two parts, Seolleung and Jeongneung, belonging to two king and one queen. One king is Seongjong, and his wife the queen Jeonghyeon, and the king Jungjong (photos presented in this order). They are in a park with red pines, in the middle of a modern neighborhood. Access is possible to the first king’s tomb only. One may take photos of the other two tombs using zoom. Glimpses over the city are possible, when walking in the park.
I was impressed by the way the park and the tombs are taken care of. 

My visit to these royal tombs completed my image about the Joseon era, together with what I learned visiting palaces, temples and  old hanok houses. Together, all these impressions make connection between the old history and the present of the modern Seoul.

Pe o raza de 40 km in jurul Palatului Gyeongbok se afla 40 de morminte ale regilor si reginelor apartinand dinastiei Joseon. Acestea au fost cuprinse, toate, in patrimoniul UNESCO in 2009.

Felul in care sunt construite aceste adevarate monumente indica influenta etichetei confucianismului si a feng shui-ului. Conform acestei etichete, fiecare mormant este alcatuit din trei parti: o poarta de intrare, rosie, si un pod de piatra, care poate fi simbolizat si de o alee de piatra, impartita in doua: pe o parte are dreptul sa paseasca doar regele, pe cealalta, doar spiritele; un loc unde se oficiaza ritualurile, de obicei o structura in stil corean, in forma de T si mormantul in sine, inconjurat de monumente de piatra. Conform principiilor de constructie feng shui, mormantul este plasat intr-un loc care sa aiba in spate un deal, pentru protectie, si o apa curgatoare in apropiere, pentru a permite energiei sa curga. De obicei, mormintele sunt inconjurate de paduri de pin rosu coreean sau de stejar.

Am ales pentru vizita mea mormintele regale de la Seonjeongneung, la care se poate ajunge cu linia 2 de metrou, statia Seollung, la sud de raul Han. Din statie, merg pe un bulevard cu constructii moderne, langa care se vad si oaze mici de vegetatie.

Curand, vad zidul caracteristic care inconjoara constructiile istorice la Seul si apare intrarea in parcul unde se afla mormintele regale. Parcul cu mormintele regale este deschis intre orele 6-20, iar taxa d eintrare este de 1000 won. Chiar la intrare vad monumentul care atesta apartenenta sitului la patrimoniul UNESCO.
Seonjeongneung este un complex care contine mormintele a doi regi si a unei regine (regele Seongjong si sotia sa, Jeonghyeon), grup numit Seolleung si Jeongneung, mormantul regelui Jungjong. Cele trei morminte sunt risipite intr-un parc frumos si destul de mare, populat mai ales de pin rosu corean dar si de arbusti frumos infloriti.

Se poate urca si vedea din apropiere doar mormantul regelui Seongjong, celelalte doua putand fi privite de la distanta si fotografiate cu zoom. Lunga domnie de 25 de ani a regelui Seongjong, urcat pe tron la varsta de numai 13 ani, a fost caracterizata de dezvoltarea in continuare a tarii pe plan social si economic, precum si de scrierea unor lucrari importante, precum Codul de conducere a unei natiuni.

Vad mai intai holul pentru ceremonii si locul in care se pastrau cele necesare pentru acestea, apoi urc spre mormant.

Se afla deja acolo un mic grup de vizitatori coreeni. Mormantul, destul de mare, este inconjurat de animale din piatra si strajuit de statuile unor soldati din garda si functionari publici, care il pazesc. In fata sa, masa pentru ritualuri, care are drept picioare patru tobe. De sus, se deschide o priveliste frumoasa asupra constructiilor inconjuratoare, spre care privesc incremenite statuile cu ochi reci, de piatra.
La mormantul reginei Jeonghyeon, aflat ceva mai incolo, nu se poate intra, asa ca ma multumesc sa il fotografiez de la gard. E destul de devreme dimineata si in parc nu sunt prea multi oameni. Bancile ii asteapta insa cuminti, la umbra.
Cobor apoi pe o poteca de pamant ingrijita si ma indrept spre partea opusa a parcului, unde se afla mormantul celui de-al 11 rege din dinastia Joseon, Jungjong. Nici aici nu ma pot apropia dar vad holul de ceremonii si poarta rosie prin care se intra in zona mormantului. Am grija sa nu calc pe partea de alee rezervata spiritelor, fiindca ele m-ar putea lua cu ele, spune credinta coreeana.
Din loc in loc, cand trec pe aleile parcului, se zareste orasul care ne inconjoara. E foarte laudabila aceasta dorinta de a pastra, chiar in cartierele cele mai aglomerate, intre constructiile moderne, amintirile care ne leaga de istoria trecuta.
Indreptandu-ma spre iesire, dau peste o cladire in stil hanok, frumos renovata. Ma uit ce scrie pe tablita indicatoare de la intrare si aflu ca Jaesil este un loc care serveste pentru odihna regelui, cand vine sa se inchine stramosilor, dar si un loc unde se pregatesc sacrificiile rituale si se afla biroul ingrijitorilor mormintelor regale. Cladirea a fost deschisa publicului in 2006. Admir, a cata oara, simplitatea si modestia liniilor si minunata imbinare a lemnului cu piatra, caracteristice acestor cladiri coreene. Langa casa strajuieste un ginko biloba de peste 500 de ani.
Vizita la acest complex de morminte regale a completat imaginea istorica a vechiului Joseon, cu tot ce tinea de cultura sa, astfel incat tot ce am invatat vizitand palate, temple si cartiere vechi si privind simularile de nunta regala si schimbare a garzii palatului, sa constituie o legatura firesca cu contemporaneitatea cladirilor moderne din Gangnam si istoria contemporana a Coreei de Sud. Despre acestea insa, intr-o alta postare.