Excursia noastră a continuat spre Essaouira, vechiul Mogador, așezat pe coasta Atlanticului. Drumul până acolo ne-a prilejuit vizitarea unei stațiuni viticole și a unui centru de producere a uleiului de argan.

De la Marrakesh la Essaouira sunt 167 km, cât pentru o excursie lejeră. Șoseaua, cu aspect de autostradă, e foarte bună.

Ne oprim mai întâi la un centru viticol. In Maroc, țară musulmană, vinurile sunt destinate mai ales exportului de aceea ni se arată sticle de vin frumos ambalate, câștigătoare de premii internaționale. Venind dintr-o țară în care vinul nu este un lux, cu o mare varietate de vinuri medaliate cu aur, nu ne prea impresionează ce vedem aici și nimeni nu se grăbește să cumpere vreo sticlă cu vin. Ascultăm însă politicoși explicațiile oferite, știind că asemenea opriri sunt inevitabile la excursiile în grup, organizate.

 

Pe lângă noi, la marginea drumului, trec localnici, mai ales călare pe măgari. Acesta este, se pare, cel mai popular mijloc de deplasare al lor.

Ne aflăm în patria arganului. Acesta este un copac de înălțime mică, care poate trăi 150-200 ani și crește doar în zona Essaouirei și Agadirului. Nucile de argan, culese în perioada iulie-august, servesc la obținerea valorosului ulei de argan, cu beneficii pentru sănătate și folosit în alimentație și industria cosmetică. Uleiul se obține însă greu, fiind necesari 30 de copaci pentru un singur litru de ulei! In Maroc se produc anual 128000 de tone, în cooperative în care lucrează mai ales femei.

Uleiul de argan se folosește în Maroc pentru salate și anumite feluri de mâncare. Amalou, un fel de Nutella să zicem, este o pastă obținută din miere, pastă de migdale și ulei de argan.

El poate fi cumpărat de la localnici, la marginea drumului, oferit în sticle de plastic. Ghizii vă vor îndruma însă să cumpărați, dacă doriți, la cooperativele de producție, care vă oferă garanția originalității sale (și lor, comisioanele obișnuite, desigur). In consecință, am oprit și la un asemenea magazin. După cum veți observa din fotografiile de mai jos, m-a atras mai mult curtea, împodobită cu vase marocane și plină de flori.

magazin de prezentare a produselor cu argan, aparținând unei cooperative de producție

Câțiva copaci de argan de la marginea drumului sunt sacrificați în beneficiul turiștilor, care se înghesuie să facă fotografii cu caprele suite în copaci, pentru a alege dintre spini, frunzele pe care le mănâncă “cu plăcere” (de nevoie, de fapt, fiindcă în ariditatea din jur nu prea găsesc altceva). Stăpânii lor așteaptă la umbră să ai adune câțiva bănuți. Când am observat însă că, de fapt, bietele capre nu stau de bunăvoie acolo cât e ziua de lungă, ci sunt legate de crengi, am renunțat să mai cobor din autocar și am făcut și eu o fotografie atât cât s-a putut, prin parbriz. Indignarea mea era totuși inutilă fiindcă înțelegeam că oamenii exploateză animalele pentru a mai câștiga ceva. Dar, totuși, nu era prea mult? E greu să judeci.

pietre și iarbă uscată pe kilometri întregi

Când încep deja să se vadă departe, în zare, casele albe din Essaouira, oprim la un punct amenajat special, de belvedere, unde câțiva cămilari își pun la dispoziția turiștilor animalele – pentru câțiva bănuți – pentru a face fotografii. Apoi, curând, întrăm în Essaouira.

On the Road Toward the Atlantique Princess, Essaouira

There are 167 km between Marrakesh and Essaouira, plenty of time to visit a vineyard and presentation center for Moroccan wines and an argan cooperative.

The wines won prizes in different countries but as we ourselves come from a place with many gold medals for wines, worldwide, we are not that impressed!

The oil of argan is a precious one as it is very difficult to obtain it. One liter of oil is obtained from the nuts of 30 argan trees. They are endemic (living only there) for the Essaouira-Agadir region. The oil is used for salads and other dishes, as well as for cosmetics.