Fortul Mehrangarh este cel mai bine pastrat din Rajahstan si cel mai frumos dintre forturile vizitate de noi. Construit in secolul al XV-lea, pe un deal aflat la 125 m altitudine, are ziduri si bastioane puternice. Zidurile sale au 36 m inaltime si 21 latime.

Patrundem in fort prin poarta Jayapol, construita in 1806 dupa o victorie repurtata asupra Bikanerului si Jaipurului. In imediata ei apropiere, o femeie vinde ceai. Ne cumparam biletele, care aici costa 150 Rp/ persoana, cost care include si un excelent audioghid. Pentru dreptul de a fotografia mai dam 250 Rp.

Dupa cativa pasi prin prima curte interioara si trecand pe langa un mic altar, ajungem la o a doua poarta, Fatehpol sau Poarta victoriei, care comemoreaza infrangerea armatei Jaipurului (1808). Instigat de Maharaja din Pokran, cel din Jaipur a atacat Jodhpurul, pe care l-a asediat o vreme. Datorita vitejiei armatei din fortul Mehrangarh, armata vrajmasa a fost pusa pe fuga in cele din urma.  Poarta mai pastreaza pe ea urmele ghiulelelor trase.

Prin poarta Fatehpol iesim pe o mica terasa care ne ofera o privire de ansamblu asupra fortului si asupra orasului.

Sirul portilor nu s-a terminat inca fiindca ele fac parte din puternicul sistem de aparare de la Mehrangarh. Patrundem intr-o alta curte interioara, nu prea mare, care ne apropie de zidurile puternice. Constructia este intr-adevar impresionanta! Toate caile de acces urca in panta usoara spre cetate. Imi si imaginez elefantul calarit de Maharaja, urcand alene prin aceasta curte…

Ultima poarta, Lohapol sau Poarta de fier are in vecinatatea ei aceleasi urme de palme ale femeilor care au savarsit sati alaturi de sotii lor, care au murit in lupta.

Patrundem in interiorul fortului care incepe sa ne arate cate ceva din frumusetile sale.

Aici se afla numeroase palate, precum Sheesha Mahal (Palatul Oglinzilor), Moti Mahal (Palatul Perlelor), Phool Mahal (Palatul Florilor) si altele. Ele au fost transformate in muzee si sunt manageriate de Maharaja. In interiorul lor se gasesc colectii minunate. Vedem mai intai intr-o alta mica curte, numita Shringar Chowk – adica Piata Incoronarii – tronul din marmora alba care servea la incoronarea Maharajei de Jodhpur  din secolul al XVIII-lea. Pe un perete lateral, intr-o vitrina, se afla lungul pomelnic al arborelui genealogic al Maharajilor din Jodhpur. De jur imprejur, cladirile din gresie rosie prezinta splendide perforatii ale ferestrelor (jalis) din spatele carora femeile puteau urmari si ele incoronarea.

Sheesha Mahal, Palatul Oglinzilor, poate fi fotografiat de la distanta (din usa, nu este permisa intrarea). Este, de fapt, o sala de ceremonii pictata si cu tavanul incrustat cu oglinzi.

Un coridor cu jhali foarte frumoase ne conduce spre Palatul Florilor sau Phool Mahal. Aceasta splendoare este decorata cu ajutorul unui amestec din foita de aur, clei si urina de vaca. Sala este plina de culoare si te face sa visezi la cadane lenevind pe perne. Toti vizitatorii se opresc mai mult aici, apasand in mod repetat pe declansatorul aparatului de fotografiat.

Iesim pe o terasa de unde vedem intr-o parte, in zare, mausoleul de la Jaswant Thada, iar in cealalta parte Jodhpurul de dincolo de zidurile fortaretei.

Jos, in curte, doi indieni demonstreaza vizitatorilor cum se face un turban. Puteti incerca!

Ne apropiem acum de dormitorul familiei regale. Spun ne apropiem pentru ca nu putem intra dincolo de usa ingusta, asa ca fotografiile sunt facute in pozitii incomode si nu cu cea mai potrivita lumina. Cred ca totusi va puteti da seama ce minunata incapere este asta! Ceea ce m-a frapat aici au fost globurile colorate care decoreaza tavanul incaperii, asemanatoare globurilor de Craciun. Podeaua este si ea pictata, ca un covor. Pe pereti, pictura reprezinta zei si zeite hinduse, motive florale si geometrice. Dormitorul Takhat Vilas a apartinut Maharajei Takhat Singh (1843-1873) ultimul care a locuit permanent in  Mehrangarh. Il folosea impreuna cu cele 30 de sotii si nenumarate concubine ale sale.

Din nou pe terasa, mai aruncam o privire spre detalii sau in afara…

Pe un coridor inchis care inconjoara Zehana, curtea femeilor, sunt expuse leagane pentru copii. Aceeeasi arta si bun gust se vad si in aceste obiecte de altfel banale prin intrebuintarea lor dar ridicate la grad de obiect de arta prin talentul mesterilor rajputi.

Printr-o alta curte interioara ajungem si la Moti Mahal, adica Palatul Perlelor. Aceasta este cea mai veche camera din complex care a rezistat vremii, construita in secolul al XVI-lea de Sawai Raja Sur Singh, ca Sala pentru audiente publice. Tavanul este incrustat cu bucati de oglinda si lucrat cu fire subtiri de aur. Pe peretele care da spre curtea interioara, razele de soare care lumineaza sticla colorata creeaza efecte minunate. Sala arata ca un palat din povesti.

Din pacate am ajuns la capatul turului prin fort. Intr-o mica curte predam audioghidurile si ne indreptam spre iesire. Acolo se afla un mic templu  din care reusesc “sa fur”, o spun cu umilinta, o poza a zeitei adorate aici. Nu este permis fotografiatul. Templul este frecventat doar de credinciosi, asa ca trebuie sa te descalti.