Postarea de astazi va fi foarte scurta. Motivul pentru care vreau sa scriu ceva despre Sargam Sadan, locul in care ne-am cazat la Udaipur, este minunata sa asezare, pe malul Lacului Pichola. Este un loc mai retras, foarte linistit, care te predispune la reverie.

Inainte de a pleca in India, citisem pe internet ca in camerele de hotel se vad adesea soparle, lasate special acolo pentru a manca insectele. Singurul loc in care am vazut intr-adevar o soparla in hotel a fost geamul de la baie, la Udaipur.

Fiind in Udaipur in noaptea de Ajun a Craciunului, la ora 12 ne-au trezit zgomotele unor focuri de artificii. M-am uitat pe geam si, intr-adevar, ele se profilau frumos pe cerul noptii indiene de undeva, din mijlocul lacului, unde se afla luxosul hotel pentru straini care a aparut si in filmele cu James Bond. A fost o surpriza placuta pe care n-am inregistrat-o insa fotografic fiindca scena desfasurarii era prea indepartata. Dimineata, la receptia hotelului ne-a intampinat un bradut frumos impodobit, alta surpriza…

De la traditionalul restaurant de pe acoperis, atat seara cat si dimineata devreme, la rasarit, ne-au rasfatat frumoasele privelisti pentru care este renumit Udaipurul.

Today’s post will be very short. The reason I want to write few lines about Sargam Sadan, our hotel in Udaipur, is his location in the tranquility of the Lake Pichola shore.

A nice touch was the gokhra window, offering us nice views on the lake. It was also the only place were I have seen a lizzard, in the bathroom window. Before I went to India, I read on internet that there are lizzards in all hotel rooms, specially kept to eat the insects.

The views from the roof-top restaurant were breathtaking on evening and in the morning. We had a large panorama over the lake but also over the old city.