Durata acestei excursii a fost de 8 ore (cu plecare la ora 10) și prețul de 9000 drahmi/persoană, adică cam 18 euro (fără prânz, pe care l-am plătit în toate excursiile separat), în contul cărora am primit  și o binevenită sticlă cu apă rece și un fel de plăcintă.

Plecarea a fost invariabil din fața Agenției Hyur, pe Bv. Nalbandyan. Atunci am aflat ce sistem bun au agențiile de travel din Erevan: toate vând aceleași excursii, iar turiștii vin la autocar/minibus aici. Un număr mai mic înseamnă minibus, unul mai mare, autocar. In felul acesta nu se mai pune problema că excursia nu se face fiindcă nu s-a întrunit numărul necesar de turiști, cum am mai pățit la noi dar și în Turcia sau Grecia! Oricum, dacă vrei loc mai în față, mergi cam cu 20-25 de minute mai devreme, fiindcă sistemul este “primul venit, primul servit”!

In autocar, ghida oferea informațiile aferente în limbile armeană, rusă și engleză. Fiindcă înțeleg ceva rusă, am observat că versiunea engleză era…abreviată dar nu în mod supărător. Oricum, mai puteai întreba ce te interesa în mod special.

conturul Araratului ne însoțește încă și pe drumul spre Areni, unde facem un popas

Am ieșit din Erevan și ne-am îndreptat mai întâi spre Mănăstirea Khor Virap, spre granița cu Turcia, pe o șosea rapidă (nu chiar autostradă), dată în folosință relativ recent, după spusele ghidei. A fost o zi plină de soare și cer albastru, așa că atunci când am zărit prima dată pe geam, în depărtare, Araratul, m-am bucurat grozav. Nu ai mereu șansa asta…

prima imagine a Araratului, la geamul minibusului

In stânga, în zare, ne însoțeau niște munți sterpi. Eram foarte aproape, în acel loc, nu doar de granița cu Turcia, ci și cu Iranul și Azerbaidjanul.

In mica parcare, nu prea îngrijită, ghida ne-a povestit câte ceva despre mănăstire, apoi ne-a dat o oră pentru a o vizita. A cam trebuit să mă grăbesc fiindcă mănăstirea se află deasupra parcării, pe un deal și am rămas oricum ultima dar, până la urmă, timpul s-a dovedit suficient (veți vedea în postarea dedicată).

Mănăstirea Khor Virap

După vizită, ne-am îndreptat spre o zonă muntoasă, în sud-estul Armeniei, spre Mănăstirea Noravank, în provincia Vayots Dzor. Șoseaua, ca mai peste tot, nu a fost aglomerată dar, tot ca peste tot în Armenia, erau multe serpentine așa că viteza nu putea fi una “de curse”. Coastele muntelui, la început golașe, au început să înverzească câte un pic, apoi am intrat în cheile formate de râul Amaghu, cu pereți nu foarte înalți dar care se ridicau drepți, ca un gard, pe lângă noi. La un moment dat, peisajul s-a deschis întrucâtva, făcând loc unei “căldări”,  în care se află mănăstirea. Ați ghicit! Despre ea, în altă postare.

și la ei pe șosea, nu doar la noi

asta e Armenia cea dincolo de Erevan!

intrarea în defileul râului Amaghu

acolo sus e Mănăstirea Noravank

Prânzul l-am luat la acel han al cărui nume nu mi-l mai amintesc, despre care vi-am povestit la momentul potrivit. A fost un binevenit moment de relaxare pe malul micului lac, în compania rațelor și a trandafirilor.

După ce “ne-am împăcat cu dușmanul”, după cum bine obișnuia să spună un unchi al meu (dușmanul fiind foamea), am mai făcut doar câțiva kilometri până la Areni, un alt popas prevăzut în programul excursiei. Ne aflam într-o cunoscută zonă viticolă și pomicolă a Armeniei. Aici se află un centru de degustări de vinuri produse din strugurii recoltați în satul vecin, Getap. N-am știut atunci că vom poposi aici și peste două zile, deoarece și acea excursie avea inclus Areniul în program! Fiindcă în grup erau mai multe femei, acestea au preferat vinurile mai ușoare, produse din alte fructe decât strugurii. Eu m-am abținut, din motive medicale, dar am admirat sticlele frumos etichetate și cele câteva suveniruri care se vindeau acolo.

în Areni

centrul de degustări

am spus că eu n-am băut?! a, ba da, prin “reprezentanți”! soțul meu a apărat onoarea familiei!

Toată lumea s-a îmbarcat apoi bine dispusă și mai vocală decât de dimineață și așa ne-am întors la Erevan…

The First Daytrip: Khor Virap, Noravank, Areni

As I said, we took all the five day trips to the monasteries from Hyur, an agency right around the corner of our temporary home in Yerevan. At all trips we paid separately for our lunch, so the cost of the trip covered transportation, guide, and entrances tickets.

This one was aprox. 18 euros, lasted 8 hours, and took us to 2 of the famous monasteries: Khor Virrap and Noravank. I will write a distinct article for each of them, here it is the great picture of the day trip.

We went firstly to see Khor Virap, near the Turkish border. The monastery was built almost at the foot of the Ararat, so it is the best place in Armenia to see that biblical peak. Noravank is another type of monastery, with a church built upon other older one. It is situated in a very nice spot in the Noravank Gorge, along the Amaghu river.

After visiting both of them and having lunch in the nature, we went through a region famous for vineyards and fruit trees and stopped to taste some wines at Areni, which was our last objective.