Desi Italia este un mare muzeu in aer liber, desfasurat intr-un peisaj generos, majoritatea celor care calatoresc in aceasta tara aleg ca destinatii numele emblematice: Roma, Venetia, Florenta, Milano. In functie de moda (caci exista si o moda a calatoriilor), mai mergem in Sicilia sau Cinque Terre, in Toscana, dar foarte rar prin alte parti ale Italiei, in afara cazurilor in care avem rude/prieteni sau ne duce un interes profesional in alt loc. Marturisesc ca si pe mine tot un asemenea interes m-a dus prima data la Trento, capitala provinciei autonome Trentino-Alto Adige.
Istoria acestui oras incepe in paleolitic si trece prin stapanirea romanilor (au facut aici un oras fortificat), gotilor, francilor, bizantinilor sau longobarzilor, pana in anul 952, cand a devenit parte a Sacrului Imperiu Roman al Germaniei. Aceasta situatie s-a pastrat pana in 1918. In secolul al XVIII-lea, acest teritoriu este disputat intre Imperiul austriac, Bavaria si Regatul Italiei. In urma Congresului de la Viena (1815) el devine parte a Imperiului austriac, pana la sfarsitul primului razboi mondial, cand a fost atasat Regatului Italiei. In februarie 1948 a aparut primul statut de autonomie a regiunii Trentino-Alto Adige, recunoscut oficial la 31 august 1972.
O vizita la Trento trebuie sa inceapa neaparat din Piazza Duomo, nu pentru ca asa spun eu, ci pentru ca aceasta este considerata una dintre cele mai frumoase piete din Italia. In centrul sau se afla Fontana del Nettuno, construita intre 1767-1768, in stilul baroc tarziu, dupa proiectul sculptorului Francesco Giongo. Prima statuie a lui Neptun a fost una de piatra. Distrusa de intemperii, a fost inlocuita in 1942 de actuala statuie de bronz.
De la fantana se pot admira minunatele Case Cazuffi, cu fresce pictate, construite in prima jumatate a secolului al XVI-lea. La coltul lor se afla Fontana dell’Aquila, care are in varf un vultur, simbolul orasului Trento. Si Casa Balduini, a doua jumatate a secolului al XV-lea, este un frumos exemplu de impodobire cu pictura murala a palatelor din Trento.
Formand un unghi drept cu Catedrala, Palazzo Pretorio (sec. XII) inchide latura estica a pietei, avand in capatul sau Torre Civica. In 1995, in interiorul palatului s-a deschis un muzeu de arta religioasa. Torre Civica a fost construit in jurul anului 1000, pe ruinele uneia din portile castrului roman. Prin adaugiri ulterioare, el a ajuns la inaltimea de 42 m, avand in interior 10 etaje. Periodic a servit ca inchisoare a orasului. Aspectul sau de astazi s-a pastrat din secolul al XIII-lea. Intre Palazzo Pretoria si Duomo se afla Castelletto dei Vescovi (Castelul mic al episcopilor), legat de Torre-campanile di San Remedio, un mic turn cu clopot.
Duomo di San Vigilio, catedrala, a fost ridicata pe o veche basilica crestina din secolul al VI-lea si largita succesiv in secolele IX, X si XI. In 1212, episcopul Vanga, omul care a influentat in mare masura aspectul orasului, i-a incredintat lui Adamo d’Arogno reconstructia basilicii. Lucrarea s-a intins pe sute de ani, de aceea regasim aici numeroase stiluri: romanic, gotic, renascentist si baroc.
Unul dintre obiectivele turistice importante din Trento este Castelul Buonconsiglio, pastratorul unei istorii de 700 de ani. Cea mai veche parte a sa, Torre d’Augusto, un punct inalt de observatie asupra vaii, dateaza din 1240. Castelvecchio, alta componenta, a fost ridicat la mijlocul secolului al XIII-lea, servind ca sediu episcopal. El are o frumoasa loggie venetiana, din secolul al XV-lea. Tot logii venetiene putem vedea si intr-una din curtile interioare, spre ele conducand o scara de marmora.
In Trento totul este accesibil prin plimbari placute pe jos, distantele fiind mici. O plimbare prin oras ne releva alte palate, fantani si statui care il impodobesc.
In Piazza Dante, de exemplu, in apropierea garii, gasim mai multe statui. Monumentul Dante (Cesare Zocchi, 1896) are trei nivele, corespunzatoare infernului, purgatoriului si paradisului. Deasupra lor se ridica statuia din bronz a lui Dante. Tot in aceasta piata-scuar mai vedem un monument interesant, cel dedicat lui Luigi Negrelli, proiectantul Canalului Suez. Alt monument ni-l prezinta pe Alcide de Gaspari, nascut in provincia Trentino, prim ministru al Italiei dupa razboi si unul dintre fondatorii idee de Uniune Europeana.
Deaorece Trento este asezat la poala Dolomitilor, este posibil sa facem si drumetii pe munte. Daca nu avem timp, macar sa urcam cu funivia pe un deal din apropiere, pentru a admira orasul de sus.
Numeroasele targuri cu produse agricole, tinute dupa sezon, constituie si ele un moment de atractie prin produsele oferite.
In afara de ceea ce ofera el insusi, Trento poate fi punct de plecare catre alte zone interesante, despre care voi povesti in alte postari. Din pacate, fotografiile originale sunt pe hartie si transpunerea lor digitala face ca imaginea sa aiba de suferit. Imi cer scuze pentru acest lucru dar cred ca puteti totusi sa intelegeti de ce am scris acest articol. Trento are multe de oferit turistului care poposeste aici cateva zile.
Se poate ajunge aici cu masina personala, cu avionul pana la Verona si de acolo cu trenul sau cu trenul din Austria, prin Innsbruck. Este foarte usor accesibil si nu o sa va para rau daca il vizitati. Promit!
De-acord cu afirmatia ca Italia este un muzeu in aer liber. Am vizitat majoritatea oraselor importante din Italia si pot confirma acest lucru.
Asta inseamna si ca ar trebui sa ne alegem si alte destinatii, nu doar cele consacrate, pentru a mai putea descoperi ceva nou pentru noi si de adus pe blog, nu? 🙂
Eu am vazut doar orasele renumite din Italia, dar acum mi s-a pus pata sa merg in Calabria. Ai fost acolo?
Nu. Pe moment, planurile mele se concentreaza pe Asia.
Mi-a placut expresia: Italia e un muzeu in aer liber! 🙂 Din fericire e si adevarata! Merita mers acolo! Sincer, am fost de mai mulre ori
Multumesc Andrei (stii tu pentru ce:))
wow nice!
it’s been a while sense i saw pictures like this?
do you take all your pictures?
http://ellahsun01.blogspot.com/
check me out too! thanks
Yes, they are all mine, Ellah! Thank you for the comment.