Dimineața, devreme, plecăm din Siem Reap având în față a zi lungă, cu multe obiective de vizitat.

La intrarea în parc prezentăm din nou permisul de vizitare, valabil trei zile, despre care am amintit la începutul acestor postări. Având fotografie, el poate deveni și un suvenir original.

Astăzi vom vizita: Ta Prohm, Preah Khan, Neak Pean, Ta Som, Pre Rup, Banteay Kdey și Krol Ko, practic fiind cea mai aglomerată zi din cele trei.

Nu mulți includ în traseul lor Neak Pean, considerându-l, probabil, prea puțin interesant.

Pe noi ne-a atras așezarea sa pe o insulă, până acolo având de traversat o lungă cale din lemn, pe care încap cu grijă două persoane care se deplasează din sencsuri contrare, aruncată peste apele care o înconjoară. Peisajul e straniu.

La intrarea pe punte te așteaptă vânzătorii de suveniruri, apoi rămâi singur, cu cerul, apa și trunchiurile descărnate ale pomilor din jur.

Sanctuarul de la Neak Pean a fost ridicat la sfârșitul secolului al 12-lea, în timpul domniei lui Jayavarman VII și este un templu insular unic în felul său. In vremea aceea aici se afla un lac ale cărui ape aveau proprietăți miraculoase, iar în mijlocul său, pe o insulă circulară cu diametrul de 14m, a fost ridicat turnul sanctuar. La începuturile sale, acesta a fost un centru hindus.

Insula circulară este înconjurată de doi șerpi naga, care au capetele îndreptate spre est și cozile încolăcite, spre vest. Se pare că ei reprezintă doi regi, Nanda și Upananda care, în mitologia hindusă, sunt legați de Lacul Anavatapta, un lac himalayan sacru.

Inițial, templul avea formă de cruce, cu patru uși, câte una pe fiecare parte. Mai târziu, ușile au fost închise, iar la colțuri au fost plasați elefanți, dând templului o formă rotundă. Turnul are în vârf un mugure de lotus.

In estul insulei, din apă se ridică capul unui cal zburător, de a cărui coamă precum și de părțile sale laterale sunt agățați câțiva oameni. Sculptura nu este terminată dar ea îl reprezintă pe Balaha, calul în care s-a transformat Bodhisattva Lokesvara pentru a salva de pe o insulă locuită de un căpcăun, câțiva negustori care navigau pe mare.

Patru capele mici se aflau spre marginea lacului, unindu-l cu bazinele mai mici din jur.

Acesta este locul despre care un călător chinez scria, în secolul al 13-lea :” dacă cauți lei de aur, elefanți, cai și boi de bronz, aici îi vei găsi.” Toată acea strălucire este acum dispărută dar izolarea locului și drumul peste apă, printre copacii uscați, îi conferă încă unicitate sanctuarului Neak Pean. Am găsit aici doar câțiva localnici și o fetiță care dormea netulburată pe malului bazinului.

Last Day in Angkor Wat Archeological Park – Neak Pean

Our last day în Siem Reap was the most busy one. We started in the morning with this a little unusual sanctuary at Neak Pean. Only few locals were there, bringing offerings.

This place was considered a healing place dur to the healing properties of the water, so a sanctuary was erected in the late 12th. century, during the reign of Jayavarman VII. At the beginning, it was a Hindu place, ultimately transformed into a Budhist one.

In the next century, a Chinese traveler still has been able to wrote about this place: “if you are looking for golden horses, bronze elephants, bronze oxen, bronze horses, here is where you will find them.”