Citta Alta din Bergamo a fost construit în secolul al 17-lea, locuitorii săi viețuind aici după celți, goți, romani și longobarzi.
Timp de aproape trei secole (15-18), cetatea s-a aflat sub stăpânirea Republicii Venețiene care, pentu a o apăra mai bine, a încercuit-o cu ziduri puternice care, în mare parte, există și în zilele noastre.
zidurile venețiene văzute din Orașul de Jos
De-a lungul zidurilor existau turnuri de veghe care dădeau de știre despre apropierea dușmanului, cu ajutorul focurilor sau al unui sistem de oglinzi. Toate informațiile ajungeau în fortăreața de pe dealul San Vigilio, pe care ați văzut-o deja într-o postare anterioară.
Dominația venețiană se reflectă în arhitectura clădirilor din Orașul de Sus dar și în stema Leului din San Marco (simbolul Veneției), văzută pe Poarta San Alessandro dar și pe mai frecventata Poartă San Giacomo, construită în 1593.
Au existat patru porți care purtau numele bisericilor aflate în zonă. Basilica di S. Alessandro a fost demolată în 1561 și celelalte i-au urmat, mai existând astăzi doar una singură.
leul venețian pe poarta San Alessandro
Poarta San Giacomo era calea de acces în cetate a celor veniți de la Milano. Datorită poziției sale, ea poate fi reperată ușor din Orașul Nou, de pe Vialle Vittorio Emanuele, un bulevard central al acestuia. Fiind construită din marmoră albă, poarta contrastează cu griul zidurilor.
Ea avea în față un pod mobil din lemn care a fost demolat la sfârșitul secolului al 18-lea de către guvernatorul venețian Alvise Contarini, fiind înlocuit cu un pod din piatră, foarte bine păstrat.
Toate porțile se închideau la ora 22, pentru a se asigura siguranța orașului.
Zidurile acestea reprezintă un loc predilect de plimbare atât pentru localnici cât și pentru turiști. Localnicii își plimbă aici, pe spațiile verzi create, câinii, iar turiștii vin să admire apusul soarelui peste Orașul de Jos.
La zidurile venețiene ajungi ușor din Orașul de Sus, coborând străduțe înguste, pietruite, unde vezi – eventual -…alte ziduri! Așa am procedat și eu, ajungând la capătul străzii lângă frumosul Palat Medolago Albani, chiar vis-a-vis de Porta San Giacomo și podul din piatră aferent. Palatul, unul dintre cel mai elegante din Bergamo, a fost construit în stil neo-clasic între anii 1783-1791. El a găzduit, pentru scurtă vreme, pe regele Italiei, Vittorio Emanuele II și împăratul Austriei, Franz Joseph.
Plimbându-te de-a lungul zidurilor, poți vedea din loc în loc poteci care coboară, tot între ziduri, spre Orașul de Jos.
Venetian Walls And Gates In Upper Bergamo
The Venetians, who ruled Bergamo for over 300 years, between XVth. and XVIIIth. centuries, built strong walls around it, in order to defense the town. There have been four gates in the walls, named after the small churches near by. I have seen Porta San Alessandro and Porta San Giacomo, and also a third one, from the bus, while coming up from the Lower Town. The Lion of San Marco, the symbol of Venice, can bee seen on the gates but also on other buildings in the Upper Bergamo.
A lot of green space atracts now both locals and tourists to long promenades along the walls. They can be seen from the Lower Town too. Here, it is a good place to admire the sunset over the Lower Town, this if you do not go up, to San Vigilio.
Very nice place! It would be nice to walk this street.It’s a peaceful,beautiful place.
Yes, you are right, Kumiko! It is a nice place for a stroll and to admire the New Bergamo beneath.
Frumoase si interesante locuri, am mai spus-o si la alte postari despre Bergamo. POarta San Giacomo este foarte frumoasa.
Asa-i! Tocmai de aia ma miram de ce nu m-am dus mai repede acolo 🙂 🙂 Orasul de Jos are si el multe de oferit, urmeaza sa il descopar in alta calatorie…