Nardo, “Perla din Salento”

Dacă stai câteva zile în Gallipoli, e păcat să nu vizitezi și Nardo (cu accent pe “o“), măcar câteva ore. Poți merge cu trenul de Lecce, pe care îl schimbi la Nardo Centrale pentru a merge câteva minute până la Nardo Cita. Pentru două persoane, dus-întors, trenul costă 5.60 euro.

Având 39000 de locuitori și o viață culturală foarte activă, cu palate și biserici cu o arhitectură extraordinară, Nardo poate concura ușor cu Gallipoli sau Lecce. Și totuși, turiștii se aventurează mai puțin până acolo, nu înțeleg de ce.

Fondat de către mesapi (despre care se crede că proveneau din Iliria), în anul 460 înainte de Christos, orașul are o istorie îndelungată, care se împletește cu legendele. Inceputul său este un orășel fortificat de coastă, numit Uluzzu. In secolul al 3-lea, a fost inclus în Imperiul Roman, sub numele latin de Neretum. Etimologia numele este de origine iliră, “nar” însemnând “apă“. Legenda leagă fondarea locului de cel unde un taur, lovind cu copita sa în pământ, ar fi dat naștere unei fântâni.

Timp de secole, aici a fost un important centru bizantin dar în anul 1497 ținutul a intrat în stăpânirea familiei de Acquaviva și a devenit ducat. Un mare pasionat de arte, Ducele Bellisario Acquaviva a dezvoltat cultura și arta, iar efortul său a fost preluat și continuat de mai multe ordine monastice, care au lăsat în urmă bogatele biserici și mănăstiri, care alcătuiesc un mare patrimoniu baroc.

Capela Ossana (1603) – pe aici se pătrunde
în centrul istoric, la Nardo
legendara fântână

După 15-20 de minute de mers pe jos de la gară, intri în centrul istoric unde te întâmpină Fântâna Taurului (Fontana di Toro), al cărei design aparține pictorului Gino Gabrielle. Cei care au pus-o în operă sunt Michele Gaballo (sculptor local) și Raffaele Borgia. Fântâna a fost inaurgurată în 1930.

Piața Salandra, centrul orașului istoric, este o expoziție de arhitectură baroc. Ea este considerată, de altfel, cea mai frumoasă piață baroc din sudul Italiei. Balcoane, arcade, portice îți atrag atenția.

Piața Salandra, numită anterior Piața de Lemne

Aici se află două clădiri importante pentru oraș: Palatul comunal și Teatrul Comunal.

Construirea Palatului Comunal sau a Palatului Universității a durat din 1588 până în 1612. Din păcate, un mare cutremur din 1743 l-a distrus aproape complet, după care clădirea a fost refăcută în stil rococo. Până în 1934 aici au funcționat birourile Primăriei, mutată apoi în Castelul Aragonez sau Acquaviva.

Teatrul Comunal s-a ridicat la sfârșitul secolului 19, după planurile inginerului Quintino Tarantino.

Palatul Comunal
Teatrul Comunal
Palatul Aragonez/Aquaviva (se află în altă parte, nu în Piața Salandra)

Nu departe de aici, unul dintre cele mai vechi și mai importante palate din Nardo, Palatul Pandi, construit în secolul al 15-lea și renovat în anii 1800, ni se înfățișează cu un curios pasaj arcuit, din sticlă, care unește cele două clădiri care alcătuiesc palatul. El a aparținut unei bogate familii din Neapole.

Palatul Pandi

In centrul pieței se înalță Coloana Neprihănitei Fecioare, ridicată în anul 1769. Ea are o înălțime de 19 m și, în afară de Sf. Maria, îi reprezintă pe Sf. Petru, Sf. Ana, Sf. Ioachim și Sf. Dominic, care o înconjoară.

Il Sedile veghează piața prin Sf. Grigore Armeanul, Sf. Antonio din Padova și Sf. Mihai, patronii orașului, așezați pe frontonul clădirii construită în plin Rinascemiento, ca parte a Universității Neretine.

Il Sedile

Catedrala Sf. Maria Assunta din Nardo a fost ridicată pe locul unei biserici fondate de monahi orientali în secolul 7. După cucerirea normandă, Contele Goffredo a hotărât, în 1080, ridicarea unei biserici noi, dedicată Sf. Maria Assunta prin hotărârea Papei Urban al II-lea. Una dintre cele mai valoroase piese din biserică este un crucifix din lemn, din secolul 13, numit Cristul Negru datorită culorii lemnului.

Catedrala din Nardo
Cristul Negru

Biserica Sf. Dominic a fost ridicată de ordinul călugărilor dominicani, între 1580 și 1594, după planurile lui Giovanni Maria Tarantino și Gio Tommaso Riccio și Ferdinando Sanfelice. Minunata sa fațadă baroc a fost singura care a supraviețuit cutremurului din 1743. Biserica complet distrusă a fost reconstruită.

Biserica Sf. Dominic, sec. 16

La începutul secolului al 19-lea a fost ridicată în Piața Salandra o biserică dedicată Sf. Trifon, în semn de recunoștință pentru că a salvat orașul de invazia de lăcuste care bântuiau în împrejurimi. Era închisă, așa că n-am putut să o vizităm.

Biserica Sf. Trifon

Biserica Sf. Petru a fost înălțată în 1758, pe locul unei biserici anterioare din secolele 16-17. Ea are o fațadă semicirculară și o mică campanilă. In altarul principal este reprezentată Fuga din Egipt.

Biserica Sf. Petru, sec. 18
altarul principal

Deși am stat doar câteva ore la Nardo și au rămas multe nevăzute, ne-am convins că acest colț baroc din Salento merită să fie vizitat și de aceea îl recomandăm cu căldură. Nu degeaba i se spune “Perla din Salento”!

Nardo, the “Pearl of Salento”

If you stay even for a couple of days in Gallipoli, Nardo is worth to be visited. Its nickname is “The Pearl of Salento”, and it is a reason for this. Like Lecce or Gallipoli, the architecture of the town shows the Lecesse Baroque at its best.

Right in the heart of the historic center, the visitor admires a real baroque exhibition! Palaces, arcades, gates, balconies, and a lot of churches illustrate this style at high level. We only stayed there for few hours, and many objectives remained to be visited. Still, this visit put an impressive mark on our memories of Salento trip! We highly recommend you to visit this little town, which for reasons unknown for me, remains not very solicited by tourists. In a way, it is perhaps better so, because the wonderful atmosphere can be preserved!


Comments

Nardo, “Perla din Salento” — 2 Comments

  1. Cred că articolul tău convinge pe oricine că Nardo merită să fie vizitat. Are o istorie impresionant de bogată și veche. Biserica Sf. Dominic, mai ales interiorul, mi-au plăcut în mod deosebit. Deși în arte este remarcabil, numărul mic al populației sugerează că acum nu mai are o viață economică cum o fi avut de-a lungul istoriei.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*

code