Cea de-a treia excursie făcută de la Erevan ne-a purtat prin niște ținuturi muntoase minunate. Am văzut cel mai lung traseu de telecabină din lume și o Cappadocie în miniatură, atârnând deasupra unor chei adânci, într-un ținut înmiresmat de flori de câmp. Chiar dacă imaginea vi se pare cam prea idilică, să știți că a fost exact așa! N-am exagerat cu nimic, veți vedea.

Această excursie de 13 ore a costat 18000 AMD, adică aprox.

din telecabină, Valea Vorotan, în drum spre Mănăstirea Tatev

mica Cappadocie a Armeniei, la Khndzoresk

In drum spre Halidzor, unde urma să luăm telecabina pentru a ajunge la Mănăstirea Tatev, am oprit din nou la Areni, la centrul de degustare a vinului, unde fusesem și în prima excursie. De data asta am reușit să fotografiez, la marginea satului, biserica construită în secolul al XIII-lea de către Momik (artistul despre care vi-am vorbit deja). La centru am vizionat și un film despre vinul produs în regiune, pe care nu l-am văzut data trecută.

biserică din Areni, construită de Momik, sec. 13

După ce am trecut de zona viticolă, drumul a început să urce ușor, în serpentine și peisajul s-a schimbat. La poalele dealurilor înverzite a apărut galbenul rapiței, iar în zare, culmile mai înalte, mai purtau petice de zăpadă.

La Halidzor, unde am oprit într-o parcare mare, lângă stația telecabinei, am avut surpriza unui târg! Era muzică, lume multă, standuri cu produse locale – totul sub supravegherea atentă a polițiștilor. Aceștia se vedeau bine de la distanță, datorită chipielor mari pe care le purtau și despre care aflasem in prima mea călătorie în fostul URSS, că li se spune “aerodroame”, din cauza mărimii.

sărbătoare la Halidzor

echipă de dansatori în costume populare tradiționale

Aici, în provincia Syunik, traseul de telecabină numit “Aripile lui Tatev” a intrat în Guiness Book, ca fiind cel mai lung traseu din lume (5.7 km), construit dintr-o singură secțiune. Construcția s-a încheiat în octombrie 2010. Ea a costat 18 milioane de dolari, bani proveniți în majoritate din donații private. Telecabina leagă satele Halidzor și Tatev, trecând pe deasupra Cheilor Tatev și a Podului Diavolului, un pod natural peste care trece șoseaua. Aici, aproape de granița cu Iranul, peisajele sunt într-adevăr ademenitoare.

In cabină, în armeană, rusă și engleză se dau detalii despre telecabină și traseu. Câteva date tehnice: viteza de deplasare este de 37 km/oră, călătoria durând 10 minute. Cele două cabine, care poartă fiecare câte 25 de pasageri, plutesc la 320 m deasupra solului. Un drum costă 500 dram, ceva mai puțin de 1 euro, dar numai pentru localnici. Ceilalți călători plătesc 5000 dram un drum dus-întors, adică cam 9.50 euro

De sus se pot observa satul Halidzor, ruinele unor sate abandonate după cutremurul din 1931, precum și cele ale unor biserici vechi. Halidzor a fost donat Mănăstirii Tatev în secolul al X-lea și a fost păstrat de către aceasta până în secolul al XIX-lea.

stația de jos a Aripilor lui Tatev

satul Halidzor

Valea Vorotan

ruinele unei mănăstiri

apare o parte din Mănăstirea Tatev

drumul care leagă satele Halidzor și Tatev

Mănăstirea Tatev se află la câteva minute de mers pe jos de la stația telecabinei dar despre ea vă povestesc data viitoare.

Mănăstirea Tatev

Am luat prânzul pe fugă după ce am coborât de la Mănăstire, la restaurantul telecabinei.

Pentru ultima parte a excursiei ne-am îndreptat spre Khndzoresk, aproape de drumul spre Stepanakert, unde am avut o plăcută surpriză. Aici, în sud-estul Armeniei, am găsit o Cappadocie în miniatură, deasupra pantelor din Khor Dzor, adică Cheia Adâncă, de la care se pare că satul și-a luat numele. Ne aflăm la o altitudine de 1580 m, pe marginea cheilor adânci, deasupra cărora se leagănă un pod suspendat.

Localnicii au folosit locuințele săpate în stâncă până în 1956 când, guvernul sovietic de atunci, a interzis acest lucru. Astăzi le folosesc încă ca și grajduri pentru animale.

Khor Dzor

podul suspendat

din păcate, drumul care duce spre chei arată așa

Locul e un rai al florilor, unde zumzăie albine și bondari. Cât timp tovarășii noștri de drum își fac poze pe pod, eu mă aplec asupra florilor.

Ieșind din chei, trecem pe lângă un oraș industrial al cărui nume l-am uitat. Facem o scurtă pauză ca să-l privim de sus, apoi pornim spre “casă”, adică spre Erevan. O vreme ne însoțește apusul, apoi lângă mine, la geam, se instalează noaptea.

The Third Daytrip: “Tatev’s Wings” And The Little Armenian “Cappadocia”

This was a 13 hours long trip and it costed 34 euros. A lot of photos and wonderful memories are proof of this trip. Areni, again, to taste the wine, then Halidzor, where we took the rope cable called “Tatev’s Wings“. This entered Guiness Book as the longest cable way in the world (5.7 km). It takes only 10 minutes to reach Tatev village, with the Tatev Monastery. The cable car was built in 2010, being funded by private donations mainly. I will write about the monastery next time.

After a quick lunch at the cable car restaurant, we drove to Khndzoresk, not far from the way to Stepanakert. Here, on the slopes of the Khor Dzor (The Deep Gorge) we saw something similar with Cappadocia, in Turkey, on a smaller scale. Dwellings in the rocks, were used by the villagers till 1956, when the former Soviet Government has forbidden this. They still use the carvings in the rocks as stables for the animals. A suspension bridge over the deep gorge is an attraction of the zone. The place is full of wild flowers.