Angkor Wat, templul Angkor Wat

Și iată că ajungem și la Angkor Wat, templul! S-a scris atât de mult și s-au făcut atâtea fotografii aici, încât nu mai e nimic de adăugat, doar de trăit bucuria de a ajunge să vezi și tu, cu proprii tăi ochi, această construcție minunată, pierdută pentru umanitate și apoi redescoperită. Cel care a făcut asta, a fost arheologul francez Henri Mouhot, în 1860.

Ne aflăm la ultimul obiectiv al primei zile, deoarece, după cum arată cerul, nu vom putea vedea azi, apusul soarelui de la Templul Pre Rup.

Templul Angkor Wat

In vreme ce cele mai vechi temple din zonă au fost construite din cărămidă, cele care au urmat au folosit lateritul, mai ales la fundații și blocurile masive și gresia, mai moale, potrivită pentru gravat. Acest lucru se poate observa cu ușurință aici, la Angkor Wat.

In timpul regelui Suryavarman II, între anii 1113-1150 și cu unele adăugiri ulterioare, a fost ridicat aici, în sudul capitalei Angkor Thom, cel mai mare complex religios din lume (avea 398 încăperi), o capodoperă a construcțiilor khmere, atât din punctul de vedere al proporțiilor cât și al detaliilor. Cu o suprafață de 200ha, el formează un dreptunghi cu laturile de 1500 și respectiv, 1300m. Numele său înseamnă “Templul Orașului”.

Angkor Wat este singurul templu khmer cu orientare vestică, toate celelalte fiind orientate spre est. Nu se cunoaște exact motivația acestui fapt, presupunându-se că s-ar datora, pe de o parte, ușurinței de a transporta blocurile mari de piatră de la o carieră din apropiere și, pe de altă parte destinației de mausoleu a monumentului. Acesta este singurul templu funerar construit cât încă fondatorul său era în viață.

Se presupune că, asemeni structurii templelor actuale din Cambogia și la templele vechi existau locuințe ale călugărilor, care înconjurau templele. Numeroasele construcții din piatră, asemănătoare sarcofagelor, au condus pe arheologi la concluzia că templele, care nu erau în nici un caz publice, au servit regilor khmeri și drept mausolee.

Templul este și cel mai bine conservat, în parte și datorită șanțului său înconjurător care a ținut jungla la distanță. Măsurând o lungime de 5.5km, el este traversat doar de două ori, la est și la vest.

Galeriile laterale adăpostesc și aici basoreliefuri, ca și la Bayon, doar că aici subiectele sunt luate din Ramayana, cunoscuta epopee hindusă. Vishnu, Rama, Sita, Ravana, Shiva și Uma și încă mulți alții se prezintă ochilor noștri. Există însă și galerii “istorice”, cum este cea unde este prezentat fondatorul Suryvaman II.

Există, în spațiul exterior, clădirile numite “biblioteci”, despre a căror funcție am scris deja în articolul despre Bayon.

una dintre “bibliotecile” de la Angkor Wat
drumul care duce spre templu; ]n prim plan, ]naintea templului, se văd cele două “biblioteci”

Turnurile care se ridicau deasupra primului rând de galerii sunt, din păcate, prăbușite. Galeriile sunt acum goale și se prezintă ca o succesiune de spații, prin care treci pe nenumărate uși. In unele locuri, s-au păstrat zăbrelele prin care se poate privi afară. Ici-colo, câte un buiandrug frumos împodobit sau coloane cu flori de lotus sculptate, care stau de o parte și de alta a ușilor.

Pe câte un coridor lung și pustiu, veghează câte o zeitate, fără cap sau fără brațe, pe care credincioșii au drapat-o în materiale frumoase, de culoare mai ales galbenă. Intre ele și câte o statuie întreagă, la care se închină cineva și pe care o fotografiază toți turiștii.

Curțile interioare, închise între galerii, ne dezvăluie, din unghiuri diferite, un meșteșug al construcției, o precizie a execuției și un rafinament arhitectural deosebite.

Intâlnim și la Angkor Wat acele dansatoare celeste, apsarele, pe care le-am tot văzut de dimineață și le vom vedea și în zilele următoare. Ele poartă mereu îmbrăcăminte și podoabe diferite, au poziții diverse.

Angkor Wat este imens, pentru a-l vedea în detaliu sunt necesare măcar 3-4 vizite dedicate doar acestui templu, ceea ce nu se poate când urmezi un anume itinerar. Trebuie să stai multe zile în Siem Reap sau să revii de câteva ori pentru a simți și savura tot ce îți oferă această capodoperă arhitectonică și religioasă, aflată în patrimoniu UNESCO.

In 1177, Regatul Cham (de pe teritoriul Vietnamului de azi), a distrus în mare măsură Angkorul dar el a fost apoi refăcut și viața a continuat aici încă câteva sute de ani. Cel care a pustiit și prădat, apoi a pus capăt puterii Regatului Angkor, în 1431, a fost Regatul Siam, aflat în Thailanda de astăzi.

Când ieșim, pe o ușă păzită de lei, observăm în apropiere și un templu mic, “modern”, cu o “pădure” de stupe în față.

Aș mai spune că acea fotografie arhicunoscută a răsăritului deasupra Templului Angkor Wat, cu cele trei turnuri oglindindu-se în apă, se face chiar aici, aproape de intrarea de vest a templului.

Noi n-am avut parte de răsărit, din cauza cerului acoperit dar tot am făcut “poza clasică”.

Am avut măcar norocul să găsesc cu obiectivul aparatului câteva flori de lotus, înflorite. Un premiu de consolare.

Angkor Wat, the Temple Angkor Wat

Angkor Wat is a subject covered by thousands of articles, books, and photos. Nothing new can be said, I guess, what one hasn’t already read somewhere else. One may write only about his/her own emotions.

Angkor Wat is the largest and the best preserved temple in this huge complex.

It was built between 1113-1150, during the reign of Suryavarman II, with later additions.

One needs more visits here to see the temple in details. We only scratched the surface. It is so much history and art here! Even so, I am glad that I was blessed to come here and see with my own eyes this famous place, which is also UNESCO protected.

If you have the occasion and possibility, don’t hesitate and you will not regret it!


Comments

Angkor Wat, templul Angkor Wat — 4 Comments

  1. Un monument copleșitor prin imensitatea lui! Uimitoare sunt și basoreliefurile.
    Am mai văzut fotografii ale Angkor Wat-ului și la Teleenciclopedia, dar nu am văzut detalii ca în pozele tale.

  2. Stunning place!
    These stone architectures and wall cavings,Buddha statues are wonderful.
    Architectures are totally different from Japanese ones.
    Wall carvings are so skillful,amazing!
    This place has a sacred atmosphere.

Leave a Reply

Your email address will not be published.