Cascada este ceva unic, nici clădire, nici monument, începută în anii ’60 și lăsată apoi în paragină mulți ani. Puteți vedea aici cum arăta acum mai bine de 30 de ani, când m-am plimbat prin zonă prima dată. Cei 118 înălțime ai Cascadei sunt reprezentați de peste 600 de trepte de granit, care urcă pe coasta dealului. Acum, o puteți face pe jos sau cu scările rulante care te poartă până sus. Acolo, te așteaptă – dacă ai norocul unei zile senine – priveliștea Araratului.

Așteptând, în paragină, ziua în care cineva se va ocupa de ea, Cascada a văzut zile mai bune când Gerard Cafesjian, un armean american bogat trăitor în ținuturi străine, a dat banii necesari pentru continuarea construcției, în 2005. Tot el și-a donat colecția de artă pentru Muzeul de Artă Cafesjian și Parcul cu Statui din fața Cascadei. Ultimul nivel este însă tot neterminat…

Cascada, Erevan

Parcul cu Sculpturi, văzut de sus

Araratul veghează deasupra Erevanului

Ideea acestui complex i-a aparținut arhitectului Tamanyan, care a dorit să lege unele părți ale orașului printr-o vastă zonă verde, alcătuită din grădini și cascade care să coboare de pe cea mai mare înălțime a orașului. Iddea a fost însă abandonată până în anii ’70, când arhitectul Torosyan a preluat planurile lui Tamanyan, la care a adăugat o vastă scară exterioară și un interior deservit de scări rulante, cu săli, curți și grădini exterioare, împodobite cu opere de artă care să trimită la bogata moștenire culturală a Armeniei.

După devastatorul cutremur din 1988 ideea a fost abandonată. A urmat apoi desprinderea Armeniei de fosta Uniune Sovietică, cu o perioadă dificilă din punct de vedere economic. Cafesjian a inițiat reînceperea lucrărilor, în 2002. Totul s-a transformat într-un centru de artă, care îi poartă numele, și locul a devenit un obiectiv turistic al Erevanului.

Incepem explorarea noastră din Parcul cu Sculpturi, care are la extremitatea sa dinspre bulevard, monumentul dedicat lui Tamanyan. Opere de artă aparținând unor artiști din Marea Britanie, SUA, Columbia (artistul Fernando Botero, prezent cu trei sculpturi în stilul său inconfundabil: Soldat roman, Femeie fumând și Pisica) și Portugalia au transformat micul parc într-o sală de expoziție în aer liber.

inconfundabilele lucrări ale artistului columbian Botero

In interiorul scărilor, alte săli își așteaptă vizitatorii. La unele, intrarea e liberă, la altele se plătește dar foarte puțin. Sus de tot, la ultimul etaj, avem surpriza unei mici expoziții Swarowski, dedicată candelabrelor și intitulată Palatul Cristalelor Swarowski.

Până aici am urcat cu scările rulante, privind alte lucrări, aparţinând altor artişti. Varietatea e mare atât ca tematică, cât şi ca tehnici şi materiale folosite.

La fiecare nivel poți ieși pe terasă pentru a privi orașul de sus sau a vedea alte opere de artă. In același timp, este lesne să observi, în stilul construcției, elementele tradiționale ale caselor armenești. Căldura este potolită cumva prin fântâni, bazine cu apă sau pur și simplu câte un firicel care susură căzând pe albul travertinului. Aici am vazut câteva dintre lucrările care mi-au plăcut cel mai mult: Leul artistului sud-coreean Ji Yong-Ho și cei trei copăcei din sticlă, cu flori multicolore, lucrare semnată de Andrew Carson, SUA.

  Yue Minjun, China

Ji Yong-Ho, Coreea de Sud, 2008

Andrew Carson, SUA

 “The Cascade” Complex in Yerevan

The building started in the ’60s and you may see how this place looked more than 30 years before, here. Now, due to the financial help offered by an American-Armenian named Gerard Cafesjian, the place became an open-air art museum (Statue Garden) which, together with the galleries and art works exposed on the terraces of the Cascade, are known under the name of Cafesjian Art Center. The art works belong to various international artists.