Ksar-ul Aït-Ben-Haddou din ținutul clanului Glaoui

Aït-Ben-Haddou este un ksar pe care turiștii îl vizitează când merg în excursie la Ouarzazate. Aici, în apropierea deșertului, a cărui răsuflare fierbinte se simte, este ținutul clanului Glaoui.

Conducătorii săi, cei doi frați Madani și T’hami el Glaoui, la mijlocul secolului al 19 lea, controlau drumul de caravane care lega Marrakesh de Sahara și mai departe, până în Timbuktu, Niger și Sudan. Profitând de o anume conjunctură, ei s-au bucurat de favorurile sultanului Moulay Hassan, apoi au servit Protectoratul francez, pe timpul căruia au avut funcția de pașale de Marrakesh. In final au pus umărul și la detronarea lui Mohammed V, conspirând împreună cu francezii. Intoarcerea sultanului în Maroc, în 1955, a dus însă la moartea celor doi frați trădători, iar ținuturile pe care le stăpâneau au căzut în uitare, pradă timpului.

ksar Ait Benhaddou

cu ghidul marocan din ksar Ait Benhaddou 

Intreaga zonă de sud a Atlasului Mare este punctată de satele berbere și unul dintre cele mai cunoscute este ksarul Aït-Ben-Haddou. Nu se cunoaște exact vechimea sa dar unele case sunt considerate a exista din secolul al 17lea. “Ksar” (ksour) înseamnă în arabă “fortăreață” (denumirea berberă este “lghrem“) și satele acestea, așezate strategic, jucau într-adevăr rolul de puncte de control asupra drumului deja amintit. O dată cu secolul următor importanța lor a scăzut însă, după ce s-a construit drumul prin pasul Tizi n’Tichka, pe care am venit și noi.

In prezent există doar câteva familii care mai locuiesc în kasbah, alt cuvânt pentru a desemna o fortăreață, un loc întărit, satul fiind abandonat. Totuși, casele construite din pământul roșu, specific zonei, s-au păstrat neașteptat de bine. Din acest motiv, locul a devenit un obiectiv turistic căutat și un platou de filmare apreciat (Lawrence al Arabiei, Sodoma și Gomora, Iisus din Nazareth sunt câteva dintre peliculele filmate aici). Eu l-am văzut în serialul brazilian Clona și mi-am dorit încă de atunci să-l pot vedea cu ochii mei, pentru atmosfera deosebită pe care o crea.

(Notă. Telenovela El Clon, având o distribuție de excepție și un scenariu foarte interesant, cu numeroase accente de interculturalitate braziliano-marocană și o muzică minunată, a fost distribuită în România, în anul 2001, mai întâi de către postul Acasă și reluată apoi și la alte televiziuni. Cele 250 de episoade pot fi vizionate pe YouTube.)

Microbuzul nostru a rămas într-o parcare, iar noi ne-am apropiat pe jos de podul peste wadi Maleh (“râul sărat”), pe care îl traversăm pentru a putea urca pe dealul pe care a fost construit satul. El este aproape secat acum, așa că podul ți se poate părea aproape inutil. In vârful dealului (unde micul nostru grup n-a urcat) este un agadir, adică grânarul satului.

Trecem mai întâi printr-o mică zonă turistico-comercială, unde localnicii încearcă să vândă mai ales suveniruri și țesături, în special vestitele covoare berbere. Culorile sunt frumoase și unele chiar m-ar tenta dar am trecut demult de perioada în care cumpăram diverse lucruri de pe unde umblam și apoi constatam că nu am ce face cu ele. Ar trebui să ai o casă anume făcută pentru așa ceva, ori nu e cazul.

Case, mai mari sau mai mici, unele întărite cu un turn, trepte, străduțe înguste și întortocheate, pe care mergem conduși de un ghid local. Ici-colo, câte o poartă din lemn frumos lucrată se alătură celor mici, din metal, care au – toate – câte un semn aparte. Prin curți, mai vezi câte un măslin, un curmal sau un tamarisk. E o senzație ciudată să vezi toate aceste case goale, care așteaptă parcă ca cei ce au locuit cândva aici, să se întoarcă.

De jur împrejurul colinei pe care este ridicat Aït-Ben-Haddou, Atlasul își etalează nenumăratele nuanțe pământii și roșietice.

Trecem râul înapoi și mai privim o dată acest memento al istoriei Marocului. E vremea să ne întoarcem la Ouarzazate pentru a vizita un ksar mai mic, Taourirt.

Ksar Aït-Ben-Haddou in Glaoui’s Clan Land

“Ksar” or “ksour” designates in Arabic a fortified village (the Berber term is “lghrem”). One of the best preserved ksar is Aït-Ben-Haddou, in High Atlas, near Ouarzazate. It is difficult to say how old it is: some souces say 17th. century, others, even 11th.

Only few people still live in the ksar. This is now a big open-air museum, with bigger or little houses, turms, narrow streets, steps which climb up the hill to the agadir (granary).

 

 


Leave a Reply

Your email address will not be published.