Ceea ce adaugă un plus de farmec orașului Bergamo sunt funicularele, două la număr. Unul leagă Orașul de Jos (Citta Bassa) de Orașul de Sus (Citta Alta), celălalt te duce din Orașul de Sus  pe dealul Colle di San Vigilio, de unde ai o frumoasă panoramă asupra întregului oraș.

stația funicularului din Orașul de Jos

sus, la San Vigilio

Primul funicular, care leagă cele două părți ale orașului a fost construit în 1887 de către inginerul Alessandro Ferretti. El a funcționat până în 1906, când s-a hotărât schimbarea sa. Noul sistem, cu două vagoane, este în funcțiune de atunci, cu modificări care au avut loc în 1921, 1954, 1963/64, 1987, 2008.  Funicularul are o capacitate de transport de 50 persoane, în cele două vagoane ale sale. Diferența de nivel dintre stații este de 85 m.

Autobuzele 1 și 1A, de la aeroport și gară, au stație chiar lângă funicular. Se poate cumpăra bilet la ghișeu sau la automat, iar pentru cei care au card de o zi sau trei, transportul cu funicularul este inclus.

In partea sa de sus, funicularul are stație în Mercato della Scarpe, în clădirea unui palat din secolul al 14-lea, construit pentru familia Suardi. Si aici există stație de autobuz, care te transportă în Orașul de Jos. Transportul în comun este foarte bine organizat la Bergamo!

stația de funicular din Orașul de Sus

Distanța de 240 m dintre cele două stații este parcursă în 2-3 minute, fiind un mijloc convenabil de deplasare între cele două părți ale orașului.

Dacă vrei să ai o panoramă cuprinzătoare asupra orașului și să petreci o oră–două într-un loc liniștit, îți recomand să iei al doilea funicular și să urci la San Vigilio.

Stația se află în Colle Aperto San Vigilio, punctul final al traseului de autobuz 1 sau 1A. Aici se află Porta San Alessandro, una dintre cele patru porți de intrare în oraș, construită în secolul al 16-lea. Aceasta era un fel de punct de vamă, unde femierii care veneau din San Vigilio sau alte sate mai îndepărtate, aducând în oraș legume, ouă, păsări și vin, trebuiau să plătească o taxă. Poarta este construită din piatră de culoare gri, bordată în partea de sus cu piatră galbenă.

San Alessandro este patronul orașului Bergamo, în cinstea lui organizându-se un festival în fiecare an, la 26 august. Se comemorează astfel martirizarea lui de către romani, în 303, când a refuzat să renunțe la credința creștină.

Piazza Cittadella

Porta San Alessandro

Ca o curiozitate, aici se află și La Marianna, locul în care, în 1961, s-a făcut pentru prima dată înghețata stracciatella!

La Marianna

Din Piazza Cittadella puteți admira Orașul de Sus. Eu m-am bucurat să găsesc și o frumoasă clădire Art Deco.

Funicularul de aici are un parcurs mai lung (630) și acoperă o diferență de nivel de 90 m. 1912 este anul în care a început să funcționeze acest funicular dar în 1976 a fost suspendat deoarece concesiunea guvernului asupra sa a încetat. Abia în 1991 a intrat în serviciu funicularul cu care m-am plimbat eu.

Te ridici treptat deasupra orașului, deplasându-te încet printr-o zonă verde, alcătuită din grădini și pădure.

  De îndată ce ajungi, orașul ți se așterne cuminte la picioare.

La San Vigilio, la o altitudine de 495 m, veți găsi Castelul din San Vigilio, cu puternicul său turn de apărare, Castagneta (unul dintre cele patru). El se află în apropierea stației de funicular și intrarea între ziduri este gratuită. Până acolo treci pe lângă câteva vile, în care viața se scurge tihnit, fiindcă n-am văzut pe nimeni, în afară de o pisică leneșă care se încălzea la soare și o șopârlă agilă, care explora un gard din piatră.

O fortificație a existat aici încă din secolul al 6-lea. Ea a trecut din mână în mână, suferind diverse transformări, una dintre cele mai spectaculoase fiind construirea, în Evul Mediu, în urma asedierii de către francezi și spanioli, a puternicului sistem de apărare. In cele din urmă, ruinele sale au fost cumpărate de către Primăria din Bergamo, care le-a deschis publicului în 1962.

vedere de la gardul vilei

Castagneta

Dacă o iei în partea cealaltă la ieșirea de la funicular, dai de vreo două restaurante, cu terasă, unde răsfățul culinar este însoțit de aceeași priveliște spectaculoasă. De aceea, acesta este locul considerat a fi cel mai bun din Bergamo, pentru o cină romantică.

O mică bisericuță, al cărei început poate fi urmărit înapoi, în secolul al 8-lea, întregește lista motivelor pentru care ar trebui să urci la San Vigilio. In secolul al 13-lea ea a parținut călugărilor franciscani, apoi unui ordin desființat în 200 de ani (Ordinul Umiliților). In 1512, o renovare i-a dat forma de astăzi. Nu se poate intra în bisericuță dar poate fi văzută de la ușă. Ea este simplă, ca orice biserică de munte și adăpostește o Pieta despre care nu am putut afla nimic pe net.

Cred că v-am convins că merită să petreceți o după amiază la San Vigilio, dacă ajungeți cândva la Bergamo! Foarte încântată de posibilitățile oferite de acest orășel și de împrejurimile sale, abia aștept să mă pot întoarce la Bergamo!

 

To San Vigilio, By Funicolare, And What I Found Out On Ocassion

There are two cable-cars (funicolare) in Bergamo: one is linking Cita Bassa to Alta Citta, the other one links Alta Citta to San Vigilio Hill. The first one opened in 1887, the second one in 1912. One can   ride the cable-carte with the one or three days Bergamo transport card or buying a one-way ticket.

If you are in Bergamo for some days, it is worth to plan an afternoon up, at Vigilio Hill. There, you can visit the Castle of Bergamo and the little church and end the day with a fine dinner to one of the two restaurants. Entire Bergamo is at your feet offering  a wonderful view, so this is a very popular place to have dinner in Bergamo.

If you do not believe me, look for yourself at my photos.