In secolul al XVII-lea coasta Peloponezului, aflată sub stăpânire venețiană,  a fost întărită cu o mulțime de cetăți și fortărețe, care să ofere apărare împotriva primejdiilor care veneau de pe mare. Două dintre cele mai cunoscute sunt Koroni și Methoni, din Messenia.

Koroni

Methoni

De la Marathopoli la Methoni sunt 40 km și până la Koroni, încă 15. M-am gândit atunci să merg mai întâi la Koroni și apoi să mă opresc la Methoni, la întoarcere. Proastă socoteală și insuficientă informare! Asta avea să mă coste…

Drumul se ține mai departe de mare, pe care o vezi doar sclipind, uneori, printre măslini. Trece prin câteva sate mari, cum e și Chora, care adăpostește un muzeu al Messeniei.

La Pylos suntem din nou lângă mare dar nu ne oprim prea mult, deși orășelul în sine merită măcar câteva ore de vizită. Înainte de intrarea în Pylos oprim însă pe marginea șoselei, într-un punct de belvedere, amenajat, ca să privim coasta navarină, locul unei mari bătălii din 1827, care a dus la înfrângerea flotei turcești de către forța aliată anglo-franco-rusă.

Golful Navarino

Pylos

Pylos este cunoscut mai mult după numele său italian, Navarino. Cel mai important port din Golful Navarino, orășelul cu peste 2500 locuitori, oferă vizitatorilor două castele cu fortificații, care se pot vizita între orele 8.30-15, mai puțin lunea. Noi ne-am oprit puțin lângă Kamares, vechiul apeduct care furniza apă proaspătă locuitorilor. Multe case vechi, din piatră, sau altele mai noi, toate cu balcoane frumos lucrate în fier forjat. Nelipsita plateia din centrul orașului. Străduțe în pantă, din care unele coboară spre mare. Chiar și de la geamul mășinii, Pylos apare fermecător.

plateia din Pylos

Kamares

Dincolo de Pylos drumul începe să se agațe de costa muntelui. Vedem de sus lunga plajă de la Finikounda, unde mi-ar fi plăcut să ne oprim puțin. Ne grăbim însă spre Koroni. Il vedem mai întâi de sus, apoi începem să coborâm în serpentine, până ajungem aproape la nivelul mării. Ruinele castelului nu se văd încă.

plaja de la Koroni, văzută la coborâre

plaja de la Koroni și orașul, văzute de la cetate

Fiindcă nu știm dacă este umbră lângă castel, lăsăm mașina pe o străduță din apropiere și pe Caro înăuntru, fiindcă nu știm nici dacă avem voie să intrăm cu el. Aproape de noi e o moară de vânt părăsită. Casele sunt mici, împodobite cu flori. E miezul zilei, cerul strălucește de un albastru orbitor și e foarte cald.

Nu se plătește intrarea la cetate, așa că puteam veni cu Caro, care s-ar fi bucurat și el de o plimbare. La începutul aleii umbroase ne întâmpină leul venețian. Așezările pereche Koroni și Methoni erau numite de către venețieni “ochii Fericitei Republici”, deoarece vegheau pacea acesteia, la malul mării grecești. In granițele așezării se află Mănăstirea Prodromos cu bisericile sale. Mai trăiesc aici câteva călugărițe. Parcul pe care îl îngrijesc oferă priveliști frumoase spre plaja Zaga.

leul venețian

locuințe ale călugărițelor

Biserica Agia Sophia

Castelul de la Koroni este, de fapt, o ruină în stare avansată de degradare dar oferă priveliști frumoase spre mare și spre Munții Taygetos. Locul e pustiu. Ierburile uscate foșnesc la atingerea noastră. Speriem șopârlele tolănite leneș la soare. In aer e un miros indescriptibil de ierburi și apă de mare. Zăbovim destul de mult aici, apoi ne îndreptăm spre Methoni.

Around Peloponesse 10. Two Venetian Fortresses in Messenia: Koroni

During the 17^th. century, the Venetians ruled Peloponesse and they had many castles especially in the South-East of the region. Koroni and Methoni were named “the eyes of the Serene Republic”, playing an active role to defend the territories.

I decided to go firstly to Koroni and to visit Methoni afterward, on our way back. Bad thinking…

On our way we stopped briefly in Pylos, to see the bay were the Navarino Battle took place in 1827. The Turkish fleet was defeated by the allies (English-French-Russians). Pylos is a little town (slightly over 2500 inhabitants) but worth a visit. It has two castles, the old and the new one, and the ruins of an aqueduct.

From Pylos to Koroni the road follows the mountain curbs. We saw the long beach of Finikounda, always very crowded but not now.

Koroni, built on the hill slopes, is a sleepy fishing village, where a lot of Athenians are coming during the summer. Houses are small and coloured by flowers.

The castle is ruined and no fee is paid at the entrance. You see the Prodromos Monastery with its churches and then you can walk to the walls, from where beautiful views to the sea and the Taygetos Mountains can be seen. A wonderful smell of the herbs is in the air. The sky is dark blue and the herbs are dried and yellow. I liked this deserted place, so we spent some time there before we headed to Methoni.