Ce am mâncat în Iran

De la început trebuie să vă spun că n-am avut cine știe ce experiențe culinare în Iran și asta din două motive: pe de o parte în această excursie nu s-a dat timp liber pentru masă, la prânz, iar seara chiar dacă teoretic aș fi putut servi cina undeva eram prea obosită să mai ies, iar pe de altă parte nu m-am simțit deloc bine pe tot parcursul excursiei și, la acest lucru, s-au adăugat și restricțiile alimentare pe care trebuie să le respect.

Totuși pot să vă arăt câteva fotografii, ca să vă faceți o impresie despre ce ați putea mânca acolo.

DSCN0001 (Copy) DSCN2173 (Copy)

Continue reading

Un monument al artei Qajar – Orangeria Zinat Naranjestan

Am început să mă simt în mijlocul unor povești din 1001 de nopți mai mult la Zinat Naranjestan, decât în alt loc vizitat până acum în Iran. Probabil că și Palatul Golestan din Teheran ar fi putut să-mi lase aceeași senzație dacă l-am fi vizitat mai pe îndelete, în interiorul clădirilor, în loc să stăm mai mult de o oră și jumătate în grădină fiindcă autocarul nu fusese chemat la o oră potrivită…Aceasta este însă una dintre greșelile minore ale  organizării acestei excursii și nu vreau să mă mai amărăsc cu ea.

Inapoi la Shiraz deci, vizităm Zinat al-Molk House sau Zinat Orangery (Naranjestan), o parte mai mică dintr-un complex architectural construit între anii 1879-1886, care a fost sediul Guvernatorului Farsilor, în epoca Qajar.

Qajarii, nobili și războinici de origine turcică, au acces la putere în mod violent, la sfârșitul secolului al 18-lea. Dinastia întemeiată de ei a durat din 1785 până în 1925 și a fost martora creșterii influenței Europei de Vest asupra Persiei. Dezvoltarea artei în acea perioadă, cu tot ceea ce a însemnat pictură, ilustrații de manuscrise, caligrafie dar și lucrări cu lac sau email, reprezintă o etapă deosebit de importantă pentru schimbări nemaiîntâlnite până atunci în cultura islamică.

DSCN1649 (Copy)Zinat Orangery (Naranjestan)

DSCN1696 (Copy) DSCN1698 (Copy)

Continue reading

Arg-e Kharim Khan Zand, adică Citadela Kharim Khan din Shiraz

Inconjurată de un spațiu verde îngrijit, aproape de centrul orașului Shiraz, înfruntă încă timpul Citadela Kharim Khan. Ea a fost refăcută și construită în forma sa actuală în 1767 și constituie un bun exemplu de fortificație urbană, în Iran.

Kharim Khan, fondatorul dinastiei Zand, a fost cel care, în 1180, a făcut din Shiraz capitala Persiei și a început să construiască o serie de clădiri oficiale, dintre care această fortăreață este cea mai importantă. Mai târziu, când un prinț Qajar a folosit construcția drept reședință a guvernatorului, s-au efectuat lucrări mai ample de construcție și de decorare.

Zidurile, înalte de 12m, au la colțuri patru turnuri masive, de 15m, făcând din fortăreață o clădire impunătoare.

DSCN1513 (Copy) DSCN1512 (Copy) DSCN1516 (Copy)turn din cărămidă, frumos decorat, la fortăreața Kharim Khan

Continue reading

Cade cortina peste toamnă, în Apuseni!

Din varii motive, anul acesta a trebuit să-mi amân drumul obișnuit de toamnă, spre Apuseni. Imi era teamă că nu voi mai găsi pădurea așa cum îmi place mie, îmbrăcată în somptuase haine aurii și ruginii dar n-a fost așa!

Vremea n-a fost deloc grozavă, a fost frig și a plouat mocănește. Fuioare de ceață s-au agățat de gâtul pădurii, pe alocuri dându-i un aer de mister chiar. Pe șosea, frunzele s-au lipit de asfaltul ud, conducându-ne în Regatul Toamnei. Oamenii au dispărut în case, la căldura focului de lemne, care își trimitea fumul  prin hornuri, spre cer. Doar câteva animale, ude și zgribulite, încercau să mai găsească ceva de mâncare, pe afară.

DSCN9854 (Copy) DSCN9860 (Copy) DSCN9870 (Copy) DSCN9887 (Copy)de la Băița, în sus, spre Arieșeni

DSCN9897 (Copy)marți dimineața, la plecare, din curtea cabanei

Continue reading

Grădina Eram, o grădină ca în Paradis

Azi vizităm, în Shiraz, o grădină persană clasică, intrată în patrimoniul UNESCO în 2011.

Este vorba despre Grădina Eram (Bagh-e-Eram) sau Grădina Botanică Eram, cum este ea cunoscută. Aceasta are o vechime de 900 de ani, fiind construită în timpul dinastiei Selgiucide (1037-1193). Hasan Ali Khan Haj-Naser a cumpărat-o de la un șef al tribului Qashqai și a construit pe terenul ei o minunată clădire, pe care o admirăm și astăzi.

Grădina a fost denumită după una dintre cele patru grădini ale Paradisului, descrise de Coran.

DSCN1563 (Copy)în Grădina Eram

DSCN1590 (Copy)DSCN1551 (Copy)intrarea în Grădina Eram

Continue reading

Shiraz, orașul florilor și al poeților

Am intrat în Shiraz când soarele se grăbea spre asfințit și așternea parcă un praf aurit peste oraș.

In sfârșit ne aflam în acel loc despre care iranienii spun: “Ispahanul este pentru minte și Shirazul pentru suflet!”  Construcțiile arătau altfel, mai multă verdeață și multe fântâni bucurau ochii.

Eram la 910 km sud de capitală și la o altitudine de 1600m! Cu toate că numărul locuitorilor depășește 1.5 milioane, Shiraz pare un oraș relaxat.

DSCN0331 (Copy)la intrarea în Shiraz

DSCN0341 (Copy) DSCN0352 (Copy) DSCN0362 (Copy)

Continue reading

Din Shiraz în Golful Persic, la Bushehr

N-am prea înțeles de ce trebuia să mai stau în autocar 4-5 ore la dus și tot atâtea ore la întors, pentru această excursie de o zi la Bushehr?! Unii dintre colegii de excursie mi-au explicat că acesta era un element de atracție al agenției “noastre” de turism față de altele, majoritatea, care nu au obiectivul în programul de Iran.

Mă rog, o fi, dar n-au pierdut nimic – după părerea mea – poate doar peisajul, asta în cazul în care nu s-au plictisit de atâta piatră…Drumul acesta ne-a oferit, totuși, două surprize: a fost prima dată când am văzut un curs de apă, cu nuanțe frumoase pe alocuri și plantațiile de palmieri din apropierea golfului.

DSCN0387 (Copy)spre Golful Persic

DSCN0444 (Copy) DSCN1341 (Copy) DSCN1359 (Copy)

Continue reading

Piatră stearpă și o câmpie ca un deșert, de la Yazd la Shiraz

De la Yazd la Shiraz, cale de peste 440km, drumul mi s-a părut dramatic. Piatră stearpă, munți fără pic de vegetație, o câmpie ce arăta a deșert, sate sau doar grupuri mici de case, mai aproape sau mai departe de șosea, nimic atrăgător într-un peisaj ars de soare. Dramatic doar. Sau așa mi s-a părut mie. N-ai ce povesti despre un drum care, kilometru după kilometru, ți se pare nesfârșit.

DSCN0212 (Copy)DSCN0206 (Copy)DSCN0208 (Copy)prin Iran, între Yazd și Shiraz

Continue reading

Moscheea de Vineri și Orașul Vechi din Yazd

Așa cum sâmbăta este cea mai importantă zi a săptămânii în religia iudaică și dumineca în religia creștină, vinerea este cea mai venerată în religia islamică deoarece, după cum spune Coranul, este ziua în care a fost aleasă pentru ei religia islamică.

Aceasta este ziua rugăciunii colective, obligatorii pentru bărbați, când ei se roagă alături de vecini, rude și prieteni, în felul acesta realizându-se un mai profund sentiment de apartenență la comunitate. In această zi, toată lumea, cu mic cu mare, se îmbăiază și poartă haine curate, subliniind importanța actului comunicării – prin rugăciune – cu dumnezeul lor.

Acesta este motivul pentru care în toate orașele mari, mai ales, există o așa-numită Jameh Mosque sau Moscheea de Vineri. Yazdul nu face excepție de la regulă și Marea sa Moschee este o Jameh Mosque.

DSCN0090 (Copy) DSCN0093 (Copy)Masjid-i Jamí i Yazd

Continue reading

Templul Zoroastrian și “înmormântările în cer” din Yazd

Fiindcă mâine e Ziua Morților, 1 noiembrie, m-am gândit că acesta ar fi un subiect adecvat (inclusiv pentru o seară de Halloween) dar pentru a înțelege mai bine despre ce este vorba, este necesară o scurtă explicație despre ce este zoroastrismul.

Religie antică a perșilor, înainte de trecerea lor la islamism, zoroastrismul este considerat de către unii ca fiind cea mai veche religie din lume, cu un fondator. Acesta este Zarathustra sau Spitama Zoroastru, un profet a cărui dată de naștere nu a fost elucidată. Se știe însă că s-a născut undeva în Azerbaidjan, ca fiu al unui negustor de cămile. Intre 7 și 17 ani a studiat cu profesori renumiți ai timpului său, iar la 20 de ani s-a retras din lume, ca să dezlege enigma religiei de care se simțea atras. Uneori, mai venea prin piețele Persiei și atunci își exercita cunoștințele și abilitățile de vindecător, îngrijind bolnavii. La 30 de ani, era convins că îl descoperise pe Dumnezeu, care i s-a revelat prin vedenii.

Asemănarea dintre ceea ce spune Avesta, scriptura zoroastriană și ceea ce a spus Iisus mult mai târziu, este izbitoare. De altfel, atât creștinismul cât și iudaismul predică concepte asemănătoare cu cele ale zoroastrismului. Avesta este alcătuită din mai multe cărți și s-a răspândit în lume, influențând și alte religii. Ea a fost scrisă, se zice, pe piei de vițel, ferecate cu inele din aur.

De exemplu, zoroastrienii credeau că lumea a fost creată în șase zile și un bărbat și o femeie, numiți Masia și Masioi, au fost alungați din Paradis pentru că nu au ascultat de Creator. Zoroastru îl descria pe Dumnezeu ca pe “Dătătorul tuturor lucrurilor bune și desăvârșite” și vorbea despre “nemurirea sufletului”.

Ahura-Mazda, creatorul lumii și păzitorul oamenilor, se războiește neîncetat cu Ahriman și oștile răului. Există un rai și un iad, iar când omul dorește să facă un bine, ceva/cineva îl ispitește să facă rău. Vă sună cunoscut? Exemplele ar putea continua.

In templele zoroastriene arde un foc veșnic, pe care nici un necredincios nu are voie să îl vadă. Totuși, ei nu se închină focului, acesta fiind simbolul lui Dumnezeu, care arde în sufletele lor.

DSCN0039 (Copy)Templul zoroastrienilor din Yazd

DSCN0045 (Copy)Zarathustra

Continue reading