Probabil că Hue, văzut de sus, arată ca o uriașă grădină, punctată de palate, monumente și pagode. Se spune că peste 100 de pagode și temple se află aici. Eu am vizitat trei dintre ele.

Spre deosebire de templele și pagodele mai bogate, mai împodobite din nord, cele de aici sunt mai austere, mai modeste și mai mici. Ele continuă tradiția budhistă a Viet Namului.

Tradițional, un templu din Hue nu are atât de multe clădiri ca în nord. De obicei, sunt 3-5 holuri. Lateral, se află clădirea în care locuiesc călugării și cea a conducătorului așezământului religios. In spatele holului principal se află curtea, înconjurată de grădini și de mormintele călugărilor. dincolo de care sunt terenurile cultivate pentru nevoile de hrană curente.

In apropierea părții europene a orașului Hue se află Pagoda Bao Quoc, ridicată în anul 1674 de către călugărul Zen budhist chinez Thich Giac Phong. Acesta i-a dat numele de Ham Long Thien Tho Tu. In 1747 ea apărea ca una dintre cele trei pagode naționale ale Dinastiei Nguyen.

Regina Hieu Khuong, soția Regelui Gia Long, fondatorul dinastiei Nguyen, a patronat în 1808 construirea unei porți de intrare cu trei uși, a unui clopot și a unui gong. Ea a schimbat numele pagodei în Thien Tho.

Pagoda și templul au suferit multe renovări în timp. In 1824, fiul lui Gia Long, Regele Mingh Mang a făcut o vizită aici și a renumit pagoda Bao Quoc. Șase ani mai târziu el și-a sărbătorit aici cea de-a 40-a zi de naștere.

Un șir de trepte duce la poarta de intrare cu trei uși, cea din mijloc, care oferea acces doar regelui, rămânând închisă și astăzi.

Dincolo de ea se află o curte mare, umbrită de copaci bătrâni. Templul se întinde pe 2 ha. In stânga se află stupele bătrânilor patriarhi. Cea mai veche datează din 1714 și are 3.30m înălțime. Ea aparține maestrului Thich Giac Phong.

In partea opusă se află locuințele călugărilor. Din 1940 funcționează aici un centru pentru pregătirea călugărilor. Din 1959 s-a deschis pe terenul templului o școală elementară, iar după 2-3 ani i s-a adăugat una secundară. După ce sudul Viet Namului a fost ocupat de comuniștii din nord, școala a fost închisă, în 1975.

In jur, n-am văzut țipenie de om, nici călugări, nici vizitatori de nici un fel, fie ei credincioși veniți să se roage în templu sau turiști. M-am plimbat nestingherită peste tot. Șoferul mă aștepta la mașină.

Holul principal al templului se sprijină pe patru stâlpi împodobiți cu dragoni sculptați, la fel ca și balustrada celor câteva trepte care trebuie urcate. Pereții exteriori sunt împodobiți și ei cu simboluri budhiste, în mozaic frumos colorat.

In interior se află mai multe statui vechi, înfățișându-l pe Budha.

O reproducere a unei hărți vechi indică locul în care se află pagoda.

Mă desprind cu greu de acest loc atât de tihnit, unde poți sta singur, cu gândurile tale.

Pagoda poate fi vizitată zilnic începând cu dimineața devreme, până la ora 17. Intrarea este liberă.

Bao Quoc Pagoda

Bao Quoc Pagoda in Hue was one of the three national pagodas of the Nguyen Dynasty.

It was constructed by a Zen buddhist Chinese monk, named Thich Giac Phong, in 1674. The place changed its name and was renovated more times during its existence. The present name was given by King Mingh Mang, in 1824.

A center for training monks was opened in 1940.

A small cemetery has the graves and stupas of the monks. The most important is that of Thich Giac Phong, dated 1714.

The pagoda lies in the vicinity of the railway station, near the European quarter of the town. It can be visited daily from early morning till 5 P.M. Entrance is free.