Pe Drumul Matasii in Uzbekistan 34. La urma-urmelor, cum arata Uzbekistanul?!

Ei bine, nu pot spune decat cum arata in circuitul pe care l-am parcurs: Tashkent-Khiva-Buhara-Samarkand-Tashkent. Si nici macar acolo peste tot, fiindca la Buhara am ajuns dupa doua zboruri de seara…Din desert nu am vazut nimic si probabil am pierdut la capitolul “imagini”, dar daca ma gandesc ce au scris alti bloggeri si ce mi-au scris doi brazilieni pe care i-am cunoscut in Cappadoccia, care au etichetat drumul cu masina de la Khiva la Buhara drept “o traversare prin iad”, e mai bine asa.

DSCN2934

Am facut niste fotografii din mersul masinii, asa, mai mult pentru mine, ca sa-mi amintesc cam cum arata partea asta de Uzbekistan.

Un peisaj cu vegetatie putina, gri-negru, care-mi aminteste de apropierea de un vulcan, dar pe care, nu stiu de ce, il vad cumva asemanator unei parti din Dobrogea.

(Ca o necesara paranteza, trebuie sa explic aici ca, in legatura cu aceasta, am niste vagi amintiri de noapte petrecuta dormind chinuit in tren, cand dimineata am vazut dealuri line, mai mult niste coline, care se valureau aliniindu-se parca unele dupa altele, acoperite de iarba saraca. Mi le-am inchipuit strabatute de hoarde de tatari, calare pe cai mici si iuti…De atunci n-am mai strabatut Dobrogea si ar trebui sa merg din nou, sa verific.)

Dar sa revin la peisajul uzbek, pe care vreau totusi sa vi-l arat, fiindca nu foarte multi ati fost pe acolo:

DSCN2929 DSCN2936 DSCN2945 DSCN2948

Incet-incet peisajul se schimba. Din negre, dealurile devin galbui si vegetatia inverzeste. Pe marginea drumului, arbusti liliachii, necunoscuti mie, invioreaza peisajul.

DSCN3017 DSCN2954

DSCN3052DSCN3044

Tinuturilor neimbietoare, treptat inverzite, le urmeaza apoi campuri nesfarsite de bumbac, irigate, bogatia acestei tari, pentru care multi au ravnit-o. Adevarul este ca, de cand a intrat sub dominatie sovietica, Uzbekistanul a fost obligat sa paraseasca alte tipuri de culturi agricole si sa se concentreze doar pe bumbacul atat de pretios pentru industria sovietica. Aflam ca exista o “cota” anumita pe care fiecare ferma trebuia sa o produca, iar daca acest lucru nu se intampla, specialistul si conducatorul fermei erau aspru pedepsiti.

Cand am trecut noi pe acolo, in septembrie, incepea culesul si pe sosea treceau nenumarate camioane, incarcate pana la refuz cu comoara alba. Oprim cateva minute intr-un camp de bumbac pentru a-l vedea mai de aproape.

DSCN3003

siruri nesfarsite de bumbac

DSCN3007

una dintre turistele din grup

DSCN2987canale de irigatie, din beton, suspendate

DSCN3248 s-a “copt”  bumbacul

Pe unde mai oprim, nelipsitii trandafiri ne indulcesc cu catifeaua petalelor lor nerabdarea de a ajunge la Tashkent.

DSCN3058

Un ultim loc, pe care chiar l-am savurat la propriu si la figurat, undeva pe marginea drumului in apropierea capitalei, a fost o piata de pepeni, la marginea drumului. Producatorii sunt pregatiti sa doarma acolo, langa gramezile de pepeni, pana termina vanzarea. Soiuri pe care nu le-am mai vazut pana atunci, incredibil de dulci, precum si micul dialog cu un bunic pitoresc, sunt ultima amintire uzbeka 🙂

DSCN3026 DSCN3027 DSCN3024 DSCN3021 DSCN3028 DSCN3034 DSCN3035 DSCN3029 DSCN3022

On the Silk Road in Uzbekistan  34.  In the End, How Does Uzbekistan Look Like?!

Well, I can’t say too much. There were only two road segments for me: Bukhara-Samarkand and Samarkand-Tashkent, which are much alike. At the beginning, almost black hills like in a volcanic area, with scarce vegetation. Then, more grass, a yellowish color of the hills, and a nice purple bush I don’t identify! See the photos and convince yourselves!

It is harvest season for the cotton balls. Overloaded trucks are on their way on the road. In fact, during the Soviet occupation, Uzbecks have been forced to renounce to other crops and cultivate only cotton (irrigated), on huge surfaces. Cotton is one of the richness for which many have wanted this country!

Nearing the capital city, we stopped to an open year small market, near the road. Lots of water melons, of different varieties! It was a nice and sweet stop!


Comments

Pe Drumul Matasii in Uzbekistan 34. La urma-urmelor, cum arata Uzbekistanul?! — 18 Comments

  1. Love the fruit, a bit less the landscapes: they are beautiful, but I am too much a city-person to appreciate this. You really had a wonderful trip over there.

    • V.P. the landscape seems a little strange for me.

      Thank you for following the whole Uzbekistan series! You have the right to a little pause now. On Monday I’ll be on my way to new horizons:)

  2. Super faină călătoria, nu m-am putut abţine să nu scriu un gând… mi-a plăcut tare mult ce-ai povestit…

    Mi s-a făcut acum şi poftă de bunătăţile astea de fructe, să vină vara mai repede! :))

    Ultima fotografie, cu bunicul cel pitoresc, nu-i aşa, este aşa de drăguţă, cum făcea cu mâna… Mulţi din oamenii ăştia pe care îi întâlnesc pe drum şi mai stau de vorbă, îmi rămân mereu în memorie… chiar dacă povestesc uneori câteva minute cu ei, deseori o asemenea discuţie este atât de frumoasă, cu vorbe pe care nu le mai pot uita. Îmi amintesc de ei şi mă surprind că mă întreb oare o duc bine, ce mai fac ei… Probabil e mai ciudat, nu ştiu… 🙂

    Curioasă foc acum, ce urmează, pe unde mai ajungi? 🙂

    • Mi se pare normal, Mira, fiindca tot ce traiesc, vad, vorbesc intr-o calatorie face – mai departe – parte din mine, nu? Uneori, timpul mai estompeaza din amintiri si ramane ceea ce a avut cu adevarat impact!

      Mai ai putina rabdare, pana dumineca:)

  3. Am reușit să citesc cap-coadă tot serialul – mi-a răpit o noapte dar o consider o noapte pe deplin câștigată, cred că în puținele ore până în zori voi visa numai palate, minarete și menare, fântâni și uzbeci 🙂
    Bravo Adriana, este un serial unic!

    Drum bun (eu știu noua ta destinație), așteptăm impresii. Live it, love it! 😉

    • Multumesc pentru apreciere si urari, TravelBadgers! Va doresc sa ajungeti si voi cat mai repede pe acolo:)

      Totul e aranjat, tai-pan ma asteapta, sper doar ca vremea sa fie buna.

  4. Tare mi-au placut peisajele si piata de fructe ! Grozavi pepeni. Si trandafirii m-au topit 🙂 Drum bun Adriana, vreme frumoasa si sa ai parte de experiente de neuitat !

    • Multumesc mult, Dani! Trandafirii aveau si un parfum deosebit! Toate parcurile lor sunt pline (doar nu degeaba persanii – care au stapanit locurile atata timp – au cantat rozel in rubayate:))

  5. What a beautiful and varied series again. The photos of the desert but also the flowers and pumpkins. The whole is very nice together and I again enjoyed 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*

code