Povestiri din Rajahstan 3. New Delhi

Din orasul acesta imens, care se intinde pe 1500 km patrati si numara peste 16 milioane de locuitori, am vazut destul de putin daca ma gandesc la nenumaratele obiective de vizitat.

Dupa multe ore de drum, am ajuns pe aeroportul “Indira Gandhi” din New Delhi dimineata, devreme, cand inca nu se luminase de ziua. Dupa ce ne-am intalnit cu reprezentantul agentiei, care ne astepta si  ne-a pus in legatura cu Bhawar, cel care avea sa fie soferul si insotitorul nostru in urmatoarele zile, am plecat spre hotel. Acesta era “Grand Godwin” din Pahar Ganj. Desi zona este departe de ce poate fi mai bun in capitala Indiei, aici se afla multe hoteluri din categoria “budget”, unde se cazeaza numerosi turisti straini. Hotelul se afla in apropierea garii din New Delhi.

Un clasament al site-ului goindia.about.com face un top al celor mai bune hoteluri din Pahar Ganj: 1.Hotel Cottage Yes, Please; 2. Grand Godwin; 3. Hotel Legend International; 4. Hotel Rak International; 5. Hotel Relax.

Hotelul nostru este situat intr-o cladire mai veche, interbelica as zice, cu o scara interioara splendida si un lift modern, plasat intr-o cusca de sticla spre exteriorul cladirii. Camera are tot ce ii trebuie: aer conditionat, minibar, fierbator de cafea/ceai. Nu dorim altceva decat sa dormim cateva ore inainte de a ne reintalni cu Bhawar, pentru a porni sa vedem cate ceva din oras.

 Grand Godwin Hotel, Delhi
 strada pe care se afla hotelul

Cand ajungem in zona este deja lumina. Oamenii abia treziti, unii ridicati de langa zidurile unde au dormit toata noaptea, umbla haotic parca, ratacind aparent fara tel prin zona, zgribuliti si inveliti in tot soiul de vesminte improvizate. Presupun ca notiunea de “palton” ar starni priviri uimite aici. Nu exista asa ceva intre piesele vestimentare. Pahar Ganj, atat cat se vede si din masina, este murdar si haotic. Predomina ricsele, bicicletele si motocicletele. Masinile transporta turistii la hoteluri. Chiar inainte de a pleca spre India, am vazut postari pe internet care spuneau ca o parte din Pahar Ganj a fost demolata, cu ocazia pregatirilor facute pentru Jocurile Commonwealth-ului din octombrie 2010!

 aspecte din Pahar Ganj

La ora 11, Bhawar era la datorie, in fata hotelului. Nu vroiam sa pierdem, dormind, prea mult timp fiindca a doua zi porneam deja mai departe. Vizitam cateva obiective in colturi opuse ale orasului, asa ca drumul ne poarta prin diverse cartiere. Trecem prin Piata Connaught, rotunda, cu axe care pornesc de aici in 8 directii diferite. Dupa descrierea din ghiduri as fi crezut ca aminteste mai mult de India coloniala dar nu vad decat o inghesuiala de firme obisnuite la parterul cladirilor simetrice, albe, cu coloane. Sunt sedii de banci, agentii de turism, magazine. Ceea ce ar trebui sa fie un centru al orasului nu ma impresioneaza.

 Connaught Square

In drum, oprim in apropiere de Poarta Indiei, un monument inalt de 42 m, ridicat in memoria a 90000 de soldati, morti in primul razboi mondial si in razboiul afgan, al caror nume este scris pe peretii monumentului. Monumentul a fost terminat in 1931 si este opera lui Edwin Lutyens, arhitectul Delhi-ului modern. Se poate ajunge acolo cu metroul, statia Central Secretariat.

 India Gate
spre redesinta Presedintelui

Pe bulevardul larg, modern, ne indreptam spre Rashtrapati Bhawan, resedinta Presedintelui Indiei. Nu se poate stationa cu masina acolo asa ca eu cobor, pentru a face cateva poze, in timp ce sotul meu ramane in masina care face cateva ture inainte de a ma recupera. Palatul a fost initial resedinta Guvernatorului General al Indiei, construit in epoca engleza, dupa planurile arhitectului Edwin Landseer Lutyens, intr-un amestec de stiluri europene si indiene. Elementul cel mai remarcabil este domul, cu un diametru de 22.8 m. Dupa 1950, cand India a devenit republica (in urma razboiului pentru independenta din 1947), aceasta a fost resedinta Presedintelui tarii. Cladirea se afla departe de gardul impunator asa ca nu o pot fotografia decat folosind zoom-ul. Tot in aceasta zona se afla si alte cladiri guvernamentale.

 poarta monumentala care duce spre domeniu
 Rashtrapati Bhawan
 cladiri guvernamentale din zona

Ne indreptam spre sudul orasului pentru a vizita uluitorul Qutub Minar, despre care voi scrie separat. Urmeaza o foarte scurta oprire la Templul Lotus sau Templul Baha’i. Circa 12000 de oameni vin aici zilnic si spectacolul de culoare pe care il ofera este extraordinar. Fizionomii diverse, vestimentatie diferita, iti indica ca este vorba despre proveniente la fel de amestecate, geografic sau ca si clasa sociala. Templul, pe care nu am avut timp sa il vizitam in interior, este o constructie moderna, in forma de lotus (de unde si numele), cu 27 petale de marmora alba, inconjurat de 9 bazine, pe care pare ca pluteste, precum si de un parc minunat. Constructia templului a durat 10 ani, la el muncind 800 de ingineri, tehnicieni si muncitori. Proiectantul sau este un arhitect canadian, de origine persana, Fariborz Sahba.

Din nou spre centrul orasului, pentru a vedea o minune care a servit ca inspiratie pentru Taj Mahal: Mormantul lui Humayun, caruia ii rezerv o postare separata.

Ceea ce vreau sa va reamintesc este faptul ca am stat la Delhi in ziua sosirii in India, facand un mare efort sa putem vizita aceste obiective si doar cateva ore la intoarcere, inainte de plecare.  Planul de acasa, care nu s-a potrivit deloc cu cel din targ – pentru capitala – prevedea, pentru prima zi, o vizita la Lal Qila (fortul) si la Jama Masjid, cea mai mare moschee din India. Inca de la sosire insa reprezentatul agentiei ne-a anuntat ca nu vom putea vedea aceste obiective deoarece este “Mura”, un festival musulman si oameni nu doar din Delhi ci din toata zona vin aici pentru aceasta sarbatoare. In consecinta, circulatia in Old Delhi in acea zi era inchisa, zicea el. Dupa numarul mare de soldati amplasati in diverse locuri, inclusiv in Pahar Ganj, unde la intoarcere am vazut adunati destul de multi oameni si militari formand un cordon pe marginea trotuarului si faptul ca soferul i-a ocolit pentru a ne conduce la hotel, am conchis ca era mai mult vorba despre o grija pentru securitatea noastra, decat circulatia dificila… Neintelegand limba si deci neputandu-ne informa de la televizor, trebuia sa acceptam ceea ce ni se spunea. Mie insa nu mi s-au parut prea prietenoase fetele acelea adunate in Pahar Ganj…Am auzit si noi, chiar la aceasta distanta, in Europa, despre conflictele cu musulmanii care exista in Delhi cu diverse ocazii! Oricum, mi-a parut rau ca am ratat obiectivele respective dar mi-am propus sa recuperez in cele cateva ore de la intoarcere.

Ghinion! Ultimele doua-trei  zile ale excursiei au fost cumva date peste cap de doua evenimente neprevazute: unul a fost o demonstratie care a durat o saptamana cel putin si despre care soferul ne-a spus abia in ultimele zile ale ei, a Gujjarilor, o minoritate care solicita marirea numarului de slujbe guvernamentale pentru membrii sai. Intrucat, am inteles, ei sunt masati mai mult in zona Jaipur-Agra-Delhi, adica exact sfarsitul traseului nostru, am avut si noi de “suferit” de pe urma actiunii lor. Blocasera linia ferata Delhi-Mumbai si, chiar cand eram noi acolo, soseaua rapida Jaipur-Agra. In ziua respectiva, soseaua era aproape pustie chiar si in portiunea unde se putea circula, iar noi am ocolit multi kilometri, pe drumuri laturalnice, unele foarte proaste, pentru a ajunge in zona Agra. In felul acesta, timpul nostru de vizitare acolo a fost mult redus, deci si numarul obiectivelor. Despre asta voi povesti insa la timpul potrivit.

Al doilea eveniment a fost imbolnavirea tatalui lui Bhawar si internarea sa urgenta la spital, in Jodhpur. Bhawar a primit vestea prin telefon, chiar cand ne deplasam spre Agra. Prima reactie a fost sa ne spuna ca va vorbi la agentie, ne conduce la Agra iar de acolo vom fi preluati de alt sofer, cu o alta masina, pentru ultimele doua zile. Lucrul acesta ne incurca foarte mult, din mai multe puncte de vedere. Oricum, pana la urma, un nou telefon anunta ca tatal este mai bine, asa ca Bhawar ne-a dus pana la Delhi. Ajunsi acolo abia pe la ora 16, in ultima zi, am vrut sa vedem totusi Lal Qila. In Old Delhi se circula insa ingrozitor de incet – fapt care mi-a dat totusi ocazia sa fac cateva fotografii – asa ca am petrecut doua ore in masina pana am ajuns in zona fortului. Era deja tarziu, asa ca, cu parere de rau, am renuntat la vizitarea sa. Regret profund acest lucru pentru ca era, poate, cel mai frumos obiectiv din Delhi, in viziunea mea. Doar eram in incredibila Indie!

Aspecte din Old Delhi
 Lal Qila
templu jainist Digamber, vis-avis de Fortul Lal Qila
Stories of Rajahsthan 3. New Delhi
A huge city with over 16 millions inhabitants and spreading on 1500 sq.km has, for sure, a great number of touristic objectives. Our time there was very short: some hours after arrival (after long hours in the plane) and some during the last day of our journey. An event about which we didn’t know in advance, a muslim festival in Old Delhi, prevented us from visiting Lal Qila (the fortress) and Jama Masjid – the greatest mosque in India – which we planned to see in the first day. Instead, we reached two other wonderful monuments, which were on my B list, to be seen only if we have time enough: Qutub Minar and Humayun Tomb. We enjoyed them both so much that I decided to dedicate to each of them a separate post here on the blog. I would have regreted not to see them! 

When we returned to Delhi, during our last day, again a social event, provoked by the cast of Gujjars,  combined with a personal problem of our driver, made us to renounce to visit at least Lal Qila,  even if we were already at it’s gate. He was in a hurry to leave us in Delhi and return to his hometown, where his father was hospitalized. He had a 4-5 hours drive to Jaipur, and then a bus to catch to Jodhpur, so I can’t keep him there till late hours, necessary to visit…I renounced, understanding his filial duty, but I am not quite sure he understood what I have done, considering that was my only travel to India…

Anyhow, we zig-zaged the city and we saw parts of New and Old Delhi. We stoped briefly at the India Gate monument and to the Rashtrapati Bhawan, which is the President’s Residence. We also have been for a short time to the Lotus Temple.

It was but a glimpse to this huge city but it already offered us an abstract for incredible India!

Comments

Povestiri din Rajahstan 3. New Delhi — 33 Comments

  1. These are all wonderful. Like a series of shows that you don’t want to miss.

    You may not see and visit the places on your A list but these sceneries you captured are jawdropping enough. Things happen for a reason. You’re so kind to allow your driver to leave early to attend to his domestic problem. That act is admirable, my friend. I salute you.

    I’m enjoying everything in your blogumentary/photodocumentary. I love everything esp your mosques images.

    Have a safe trip always, my friend.

  2. Dupa cum spuneam, VertAnge, este nevoie de timp ca sa apuci sa vezi si sa intelegi. Ma bucur ca am avut macar atat la dispozitie ca sa-mi fac o idee despre ce este India. Ea isi are locul sau aparte in acest mozaic de culturi care este fascinanta Asie.

  3. This is a part of your trip I appreciate much more. You can see life and modernity running in a relatively old city and the monument are gorgeous.

  4. Cateva detalii despre pregatirea calatoriei ne poti oferi? Adica: viza si vaccinuri. Atat cat ai reusit sa vizitezi, a fost ok cu fotografiatul? Au fost interdictii? Ai putut fotografia in interiorul obiectivelor vizitate? Multumesc!
    Foarte expresive fotografiile!

  5. Ai dreptate, Mariana! Pana la urma insa, ceea ce era pe lista B a fost extraordinar si mi-ar fi parut rau sa nu le vad 🙂 De fapt, de acasa, se vad altfel lucrurile…Nu intotdeauna obiectivele care sunt primele pe listele altora ti se “potrivesc” si tie…De aceea, tot ceea ce citesti inainte trebuie “cernut” cu grija, mai ales cand nu ai mult timp la dispozitie. Personal, nu ma ghidez intotdeauna dupa “must see” dar am vrut sa vad mai ales Lal Qila! M-am ales totusi cu o carticica despre fort, chiar daca nu l-am vazut “pe viu”.

  6. Cu placere, Cristina. Pentru viza s-a dus sotul meu la ambasada, exact cu ceea ce cer ei pe site: formular completat (descarcat de pe site) si cu poza lipita, copie rezervare avion, confirmarea de la firma pentru itinerarul excursiei (in absenta, este bun un mail de confirmare pentru rezervarea la un hotel). Viza am primit-o in aceeasi zi, dupa amiaza. Mentiune: nu se primesc acte pentru viza mai devreme de 14 zile inainte de data efectuarii excursiei. Valabilitatea vizei curge cu data acaordarii ei, pe doua luni.

    Cu fotografiatul nu au fost probleme, in sensul ca la foarte multe obiective se plateste o taxa separata in acest scop. Voi mentiona la postarile despre obiective si valoarea. In temple, la fel – in unele; in altele, se asteapta sa lasi niste rupii (cel putin 10) intr-o tava pusa special la vedere. Asta insa nu inseamna ca ai voie sa fotografiezi – trebuie sa intrebi, e intotdeauna o persoana acolo. In unele, ai voie sa fotografiezi tot dar nu zeitatile. In altele, apartinand aceleiasi religii, dupa ce ai pus rupiile, persoana respectiva iti deschide usitele spre zeitati si chiar te indeamna sa pozezi :”make good photo”. Curios, nu? Se pare ca uneori totul este de vanzare! Nu stiu de ce am avut mereu o banuiala ca ceea ce te lasa sa fotografiezi nu este atat de important pentru ei. Poate gresesc dar nu am avut cine sa-mi spuna. Oricum, voi scrie la fiecare postare despre acest lucru.

  7. Scuze, am omis sa raspund la intrebarea asta. Nu, nu am facut. Daca mergi numai in Rajahstan si mai ales iarna, cum am fost noi, nu e nevoie. Probabil ca in sud sau pe coasta de este ar fi mai necesare. De cerut dovada, nu cere nimeni. Restul, apreciezi singura daca si ce vrei sa faci. Citeste, daca vrei, si pareri pe softpedia despre acest subiect.

  8. Thank you, Wong! They are mostly taken from the car. Sometime it was foggy or, may be the pollution, so the contrast is not so good or they are not clear enough, I know, but I wanted to retain the spirit of the place.

  9. Great photos 🙂 I would only correct you with those 16 billions. I’m sure that it’s a very populated city, but I think you meant 16 millions. 🙂

  10. It’s sometimes difficult to take in the extremes in society between life on the street and the interior of a hotel. Working with two indians, I get a glimpse of that, but your pictures emphasize it to me. I love your pictures of the monumental gates.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*

code