In dimineata dinaintea plecarii spre Agra, am tinut neaparat sa vizitez si Galta Temple, despre care vazusem deja un documentar pe National Geographic, mai demult  ( http://wn.com/Galta_-holy_monkey_temple_Jaipur_India).

Sunt locuri care ti se lipesc de suflet fara sa poti explica prea bine de ce. Galta Temple este unul dintre acestea. Ora diminetii in care soarele  abia se inaltase pe cer si isi arunca razele asupra vaii in care se afla templul, absenta turistilor, pelerinii care petreceau un timp in templu pentru a se ruga si medita, tufele inflorite de Bougainvilea si nelipsitii porumbei, toate dadeau o stare de bine, de pace sufleteasca, pe care nu o intalnesti decat in locuri de acest gen.

In secolul al XVIII-lea, Rao Kriparam, un curtean al lui Jai Singh II,  a construit pe aceasta vale ingusta – la 10 km de Jaipur – un templu foarte mic, inchinat Soarelui, numit Surya Mandir. El se afla in partea de sus, ingusta, a vaii, parca inchizand-o. Jos, mai multe havelis, cu balcoane frumos sculptate si tavane pictate, servesc de adapost pelerinilor.

Parcarea nu are nici o amenajare speciala, asa ca masina ramane in grija vacutelor sfinte. Chiar inainte de a intra pe terenul templului, vedem cateva haveli ruinate, aflate in curs de reamenajare.

Ne dam imediat seama de ce acestui templu i se spune si Templul Maimutelor. Ele sunt mereu acolo, multe si indraznete, amestecandu-se printre oameni, plimbandu-se nestingherite. Aici, la Galta Temple am vazut si macaci si languri. Macacii sunt genul cel mai raspandit din Japonia pana in Afganistan si Africa de Nord, cuprinzand 22 de specii. Pe acestia i-am vazut in interiorul teritoriului templului, in timp ce langurii, maimutele cu fata neagra, se aflau in afara. In nord-vestul Indiei traieste langurul Hanuman, considerat animal sacru si, de aceea permitandu-i-se orice.

Dupa ce achitam cele 50 de rupii pentru dreptul de a fotografia, ne incepem vizita in templu, insotiti de “tatal maimutelor”, cel care apare si in documentarul National Geographic. E o persona prietenoasa, care are obisnuita de a vorbi cu turistii. Ne spune ca e la templu de 30 de ani, urmand ocupatia tatalui sau: ingrijitorul maimutelor de la templu. El este cel care le da de mancare, le cunoaste pe toate, iar ele il asculta ca pe un stapan.

Ne plimbam printre haveli care au pictate pe pereti scene de vanatoare sau desprinse din textele hinduse. Picturile sunt cele originale si, pe  alocuri, ar trebui refacute.

Aici se afla si un ashram, ceea ce explica numarul mai mare de pelerini. Ashramul, in acceptiunea sa din zilele noastre, este un loc in care oamenii stau o vreme pentru a participa la activitati culturale precum yoga, studiul muzicii, instruire religioasa, meditatie.  Unii, renunta la toate posesiunile lor lumesti, donandu-le ashramului, si raman aici pentru totdeauna. In aemenea loc exista intotdeauna un invatator spiritual, numit guru. Cel de la Galta este considerat a fi ashramul lui Maharishi Galab. Intram si noi sa vedem altarele sale si locul in care guru isi propavaduieste invataturile.

In curtea interioara se afla cinci altare, inchinate diversilor zei si nelipsitul Ganesh.

Apa captata a unui izvor este sursa a doua rezervoare. Cel de sus este pentru uzul oamenilor, care se imbaiaza aici, cel de jos este rezervat maimutelor. Apa limpede si rece, adusa din Gange – spune ghidul -, trece prin Gaumukh, o conducta al carei capat are forma unui cap de vaca.

Urcam mai sus si ne oprim sa admiram cateva pavilioane care se oglindesc in apa unui rezervor.

Continuam apoi drumul, in sus, spre Templul Soarelui care pare ca inchide valea, ca sa gasim palcul de maimute care se scalda si stau la soare.

Maimutele se agita cand isi vad “stapanul”, care le-a adus alune de pamant de data asta. Profit si eu de ocazie ca sa realizez cateva “portrete” ale lor. Ghidul ne indica perechea alfa a clanului. Masculul, morocanos, nu vrea sa-si arate chipul, se preface ocupat si o tuleste imediat ce aude declansatorul aparatului de fotografiat. Femela e mai cooperanta si pozeaza condescendent. Departe de a fi pline de giumbuslucuri, maimutele mi se par melancolice preocupate poate si ele, de criza mondiala.

Vizita noastra la Galta Temple se opreste aici. E timpul sa o pornim spre Agra, lasand in urma un loc de care imi voi aminti cu placere.

Pana reintram in soseaua principala mai avem timp sa vedem cativa pauni, plimbandu-se in libertate. Trecem apoi pe langa cateva cotigi, trase de camile, la care admir modul in care le-a fost tunsa blana, pentru a le impodobi.

Galta Temple lies in a small valley, 10 km from Jaipur. I wanted to visit this place, as I have seen before a documentary on National Geographic, describing the monkeys’ clan from here (look at the link from Romanian text).

Galta Temple is a place I enjoyed a lot and, together with the Bundi Palace, I will cherish them as  places of tranquility and serenity. 

The temple was erected by a man living at the Jai Singh’s II court, named Rao Kriparam. Along with the havelis built for the pilgrims, here is also the Maharishi Galab’s ashram. Nowadays, an ashram is a place were people come and stay for a period for cultural activities like: yoga, religion and music studies, meditation. In the inner court there are 5 shrines and you may also see the place were the guru is teaching the devotees.

The entrance to the temple is free. One has to pay only for taking photos – 50 Rp. ‘The animals’ master” has also to be rewarded, as he doesn’t ask for a certain fee.

The temple is famous among the tourists for the big number of monkeys. Therefore it is also named The Monkey Temple. Actually, the small temple is devoted to the Sun and it is called Sun Temple or Surya Mandir.

We took a walk through the premises, which was very rewarding. You see the results in my photos.