Și a fost Angkor Wat…

In postarea de astăzi vă voi prezenta câteva aspecte generale privind istoria Angkorului și a Imperiului khmer și vă voi spune câteva lucruri practice despre vizitarea parcului arheologic (de aceea, va fi o postare mai lungă).

Vom intra apoi, împreună, în complex, pe Poarta de Sud de la Angkor Thom.

Poarta de Sud de la Angkor Thom
care cu mașina, care cu motoreta, care cu…elefantul

Până în anul 802, Cambogia – numită pe atunci Kambuja sau Kambujadesa – era reprezentată de mai multe state mici, lipsite de putere , dominate de Regatul hindus al Javei.

In 802 însă, prințul de atunci și-a declarat independența și s-a proclamat Regele Zeu Jayavarman II. A fost începutul Regatului khmer, care a durat peste 500 de ani.

Pentru a-și extinde regatul, el s-a folosit de războaie dar și de alianțe și căsătorii. A stabilit patru capitale pentru regatul său, cea mai importantă fiind Hariharalaya, azi Roluos, în apropiere de Siem Reap.

Jayaverman II a construit câteva temple hinduse care, împreună cu altele – construite de succesori – au servit drept mausolee la moartea regilor.

Urmașii săi au continuat extinderea imperiului dar și construcția de temple. Astfel, Yasovarman I (669-900) a avut o nouă capitală la Yasodharapura și a construit un bazin uriaș pentru apă, în zona Angkorului.

Rajendravarman II (944-968) a purtat primele lupte ale regatului său cu Champa, o populație din Vietnamul de astăzi (despre care voi scrie când vă voi povesti despre vizita în Vietnam, din mai, anul trecut) dar a construit și o serie de temple în zona Angkor.

Fiul său, Jayavarman V a atras la curtea sa erudiți și artiști. După moartea sa însă a urmat o perioadă de lupte interne pentru putere, din care a ieșit învingător Suryavarman II (1113-1150), în timpul căruia regatul khmer s-a extins până la hotarul Baganului (Burma, Myanmarul de astăzi) și sudul Laosului. El este cel care a început construirea celui mai mare templu khmer, Angkor Wat, dedicat zeului hindus Vishnu. Construcția a durat 37 de ani. După moartea sa, Champa au cotropit Regatul khmer, au distrus capitala și l-au ucis pe regele de atunci, Tribhuvanadityavarman.

Cel care a fost considerat cel mai mare rege khmer, supranumit “războinicul victorios”, a fost Jayavarman VII, care i-a alungat pe Cham din țară și i-a urmărit până pe teritoriile lor, pe care le-a cucerit și anexat, extinzând Regatul khmer până spre țărmurile sudice ale Vietnamului. Luptele sale sunt descrise pe basoreliefurile templelor Bayon și Angkor Thom.

Fiind un urmaș al religiei budhiste, el a transformat-o în religie de stat. A construit templele Ta Prohm (în cinstea mamei sale), Neak Khan (în onoarea tatălui său și orașul-capitală Angkor Thom (“marele oraș”), care includea și mărețul, misteriosul Bayon.

Regatul khmer a dăinuit până în anul 1431, când Regatul vecin Ayutthaia (Thailanda de astăzi) a cucerit Angkor Thom, care a fost apoi abandonat.

Minunatele temple cu căzut în uitare și încet-încet au fost cucerite de junglă, iar dezastrele naturale, mai ales cutremurele, au desăvârșit degradarea. Singurul care era încă folosit în secolul al XVI-lea a fost Templul Angkor Wat.

In 1850 mai mulți arhitecți, istorici și artiști francezi au început să schițeze cam cum își imaginau ei templele pierdute în junglă.

In 1907, Școala Franceză pentru Extremul Orient a început “salvarea” lor. Primele curățate și restaurate, sub conducerea lui Henri Marchal, au fost Angkor Wat, Bayon și Ta Prohm. In 1908, francezii au înființat un Centru de Conservare. De-a lungul timpului și alte țări s-au alăturat acestui mare efort, pentru a reda omenirii valori culturale inestimabile. Sunt mulți cei ale căror nume ar putea fi înșirate aici, pentru contribuția lor la reînvierea acestui patrimoniu dar internetul oferă toate datele necesare celor care doresc să le afle. Eu o să mai adaug doar că, din 1992, toate aceste monumente au intrat în Patrimoniul UNESCO.

Angkor Wat este un singur templu, care a împrumutat numele său Parcului Arheologic Angkor Wat. Acesta cuprinde aproximativ 50 de temple budhiste și hinduse, aflate în imediata apropiere a localității Siem Reap și alte 10, mai îndepărtate. Parcul are o suprafață de 400 km pătrați și se află la 6 km sud de Siem Reap. El este locuit, în interiorul său aflându-se sate ale căror locuitori se ocupă cu agricultura, în special cultivarea orezului.

Când este cea mai favorabilă perioadă pentru vizite?

Fără îndoială, iarna lor, adică perioada decembrie-februarie. In martie-aprilie este deja mai multă umezeală și căldură, iar mai-iulie este timpul musonului. Perioada în care vegetația se află la apogeu este reprezentată de lunile septembrie-octombrie, pentru cei care doresc să fotografieze totul verde!

Cum ajungi acolo?

Punctul de plecare pentru vizitarea parcului arheologic este Siem Reap. Cu ce alegi să te deplasezi reprezintă preferințele și putințele fiecăruia (financiare dar și fizice). Iți stă la dispoziție: bicicleta, motoreta, tuk-tukul, microbuzul sau autobuzul și mașina. Ele au avantaje și dezavantaje. Bicicleta îți oferă cea mai mare autonomie dar ar trebui să stai mai multe zile în zonă pentru a vedea mai multe temple. In cazul tuk-tukului, motoretei sau mașinii poți negocia traseul și templele vizitate. Pe bicicletă, tuk-tuk și motoretă simți din plin căldura și praful (pe unele drumuri), în timp ce mașina are aer condiționat, ți se oferă sticle cu apă rece și prosoape umede, reci, după ce vizitezi un templu.

Desigur, toate se reflectă în preț. Pe net găsești informații diferite cu privire la acest lucru, funcție de experiența și puterea de negociere personală a fiecăruia. Orientativ, pentru anul 2018, tuk-tukul, poate cel mai solicitat mijloc de transport, costa cam 12$ pentru un tur mai scurt și 15$ pentru unul mai lung sau 20$ dacă doreai să-ți stea la dispoziție de la răsăritul până la apusul soarelui.

Când se poate vizita și cât costă intarea în parc?

Parcul este deschis zilnic între orele 5 – 17.30. Există însă și câteva temple cu orar special:

Angkor Wat și Srah Srang – 5 -17.30, pentru a vedea răsăritul

Phnom Bakheng și Pre Rup – 5 – 19, pentru a vedea răsăritul și apusul.

Intrarea în parc se face pe baza unui pașaport, care poate fi pentru o zi, 3 zile sau 7 zile. Cel de 3 zile poate fi folosit pe parcursul a 10 zile, iar cel de 7 zile poate fi utilizat în timpul unei luni. Se deduce ușor că zilele de vizită nu trebuie să fie consecutive.

Costul acestor pașapoarte este de 37$ pentru o zi, 62$ pentru 3 zile și 72$ pentru 7 zile.

Aș mai menționa că pașaportul poartă fotografia vizitatorului (constituind și o frumoasă amintire a acestei aventuri care este o plimbare prin Angkor Wat) și nu poate fi folosit de către altcineva. El este controlat în fiecare zi la intrarea în parc și poate fi verificat și pe parcursul zilei. Pentru cel care rămâne neutilizat, banii nu se restituie. Se poate plăti în euro, dolari americani, rieli cambogieni și bahți tailandezi.

Vizita noastră a început prin intrarea în parc pe Poarta de Sud de la Angkor Thom. Fiind înconjurat de un canal destul de lat, plin cu apă, trebuie să trecem pe un pod, care ne oferă posibilitatea de a vedea câțiva nuferi înfloriți.

Balustradele podului sunt reprezentate de mitici șerpi naga, cu 7 capete,pe care șed zeități-paznic, bune și demoni. Imaginea pe care o vedem este cea Mulsului Mării de Lapte. Un număr de 54 de zeități bune, devas, trag de capul șarpelui naga și 54 de demoni, asuras, trag de coada acestuia.

Rolul balustradelor, unul simbolic, este cel de a lega lumea exterioară a muritorilor, de lumea interioară a zeilor.

capetele șarpelui naga

Pe pod trec motorete, mașini și chiar elefanți, iar turiștii încearcă – ferindu-se de toate – să facă fotografii, cât mai multe și bune. Cei mai mulți vizitatori ai parcului intră pe această poartă.

șirul de devas, zeitățile-paznic, bune
demonii asuras

La toate cele patru porți ale orașului sunt aceleași reprezentări dar cele de aici sunt cele mai complete și au fost cel mai bine restaurate.

Lateritul din care este sculptat totul este, ca peste tot în complex, acoperit cu licheni și trecerea timpului peste chipurile personajelor este vizibilă. Acolo unde capetele lipseau, au fost fabricate din ciment și diferența sare în ochi. Chiar fără a ști ce reprezintă ele, este ușor de înțeles, după mimica lor, care sunt “bunii” și care “răii”.

Poarta în sine are trei turnuri, pe care sunt sculptate patru fețe, ce anunță mai faimoasele fețe ale Bayonului. Ea are o înălțime de 23m. Fețele seamănă, toate, cu cea a lui Jayavarman VII și pot simboliza puterea lui, care se întinde în cele patru zări.

Poarta de Sud de la Angkor Thom

Pe ambele părți ale porții se vede câte un elefant cu trei capete care, cu trompa, culeg delicat flori de lotus. Elefantul este Airavata, cel pe care îl călărește Indra, zeul cerului și al tuturor zeilor.

Oamenii împodobesc și ei poarta, rugându-se zeităților și slăvindu-și conducătorii. Zidul înconjurător, înalt de 8m, este decorat cu motive geometrice și florale.

Traversăm podul, trecem pe sub poartă și, dincolo, vedem nenumărate tuk-tukuri și mașini, care așteaptă să-și recupereze turiștii.

And It Was Angkor Wat…

The history of Angkor Wat begun in 802, when a local prince proclaimed himself the God-King Jayavarman II. The Kmer kingdom begun and it lasted more than 500 years.

The most well-known temple in this area is Angkor Wat and it gave its name to the whole Archeological Park Angkor Wat.

On a surface of 400 sq.km, there are 50 hindu and budhist temples, other 10 temples being constructed at a further distance from Siem Reap.

Since 1992 being part of UNESCO Heritage, the park is visited my tourist from all over the world.

For me, the visit to Angkor Wat, on January 2018, represented one of the most exciting event in my whole life of over 70 years! I imagined for years how it will be, and the reality exceeded by far all expectations!

This article presents a short history of the Khmer kingdom and describes how we, me and my daughter, entered the park through the South Angkor Thom Gate.


Comments

Și a fost Angkor Wat… — 6 Comments

  1. Angkor Wat este renumit în toată lumea, dar puțini români vor ajunge sa-l vadă la locul lui. Nici despre istoria Cambogiei nu știam mare lucru, așa că postările tale ne fac multă plăcere. Ești o călătoare neobosită și împărtășești și altora ce vezi și ce afli. Felicitări!

    • Mulțumesc, Rodica! Merg totuși destul de mulți români prin părțile alea ale lumii. Sigur, comparativ cu turiștii din alte țări, sunt mai puțini. Cred că turismul cultural reprezintă un segment mai mic din turismul nostru extern, fiind oricum depășit de cel de loisir.

  2. Am citit cu mare drag si interes.Mi-am notat anumite lucruri.
    Sper din suflet sa ajung macar o data in viata in acest loc minunat.
    E dorinta mea cea mai mare.
    Multumesc ca mi-ati facut ziua frumoasa.

    • Mulțumesc, Gabriela! Mă bucur că îți place și găsești lucruri utile aici. Chiar acum am postat despre Templul Bayon, începând astfel vizita complexului.

Leave a Reply

Your email address will not be published.