Calator in Thailanda 4. Chang Mai, orasul / Traveller in Thailand 4. The Town of Chang Mai

Our trip really started after we arrived in Chiang Mai. This is the biggest town, after Bangkok, and unofficialy considered the capital of the Northern Thailand. The name of the town means “the new town”. It has been founded by the King Meng Rai in 1296, and became the capital of the Lan Na Kingdom. In the town and its oustskirts exist over 300 Buddhist temples which, along with some old houses, show Lan Na style elements. Others present some Burmese elements due to the almost 200 years occupation by this people. Only in 1774, the locals helped by King Taksin, drived away the Burmese and Chiang Mai became part of Siam.

The tourists are more interested in the Old Town, encircled by a moat and walls. The people crossed the moat on bamboo bridges which could be retreated during the night. There were 4 gates to enter the town but in 15th. century a king built another one, The Suan Prung Gate, in order that his mother, living in a palace South of the wall, could enter and supervise the building of the Chedi Luang. Later on this gate was used for the funeral processions. The Tha Phae Gate, the main one, was reconstructed in the ’60 after a photo taken in 1891.


During the 2 days we stayed in the town we used for transportation only songthaew, “the red taxi”. One may stop it on the street by waving with the hand, palm oriented downward. A ride should cost 20 bht/person but usually they are asking “more” from the foreigners. It is no use to negociate here as it is, anyhow, very cheap. Tuk-tuks are “more expensive”, this means roughly 40 bht/person. The taxis, with meters, are reliable. We only used them twice: from the airport to the hotel and from the hotel to the bus station, on departure day.

There are many places where you may eat for different prices. The menus, written in English and with photos, help you to order.

The monks are everywhere and little shrines are to be seen near the buildings or shops. They are meant to defend people against the bad spirits.

Wandering on the streets, the tropical vegetation mingles with old Lan Na houses. Here and there you may see a golden chedi. The postal boxes are like the English ones, and I saw funny signs on the cars’plates, which I haven’t expected here…There are also graffiti and the street signs are very nice.


That’s almost all I observed in the town during the two days. In the rest of the time I was – obviously – visiting something…

Excursia noastra a inceput cu adevarat dupa ce am ajuns la Chiang Mai, cel mai mare oras al Thailandei dupa Bangkok, capitala neoficiala a nordului tarii.

steagul thailandez, arborat cu mandrie peste tot

Orasul, a carui denumire inseamna “orasul nou”, a fost fondat de catre regele Meng Rai in 1296 si a devenit capitala Regatului Lan Na. In oras si imprejurimi se afla peste 300 de temple budhiste, dintre care multe prezinta caracteristici ale stilului Lan Na. Altele, pastreaza elemente birmaneze, avand in vedere ocupatia de aproape 200 de ani, care a inceput in 1556, dupa ce birmanezii au cucerit regatul, punand capat dinastiei intemeiate de catre Meng Rai. In 1774, Chiang Mai devine parte a Regatului Siam, dupa ce regele Taksin i-a ajutat pe localnici sa ii alunge pe birmanezi.

Ceea ce intereseaza mai mult pe turisti este Orasul Vechi, inconjurat de santuri si ziduri de aparare, construite din caramida rosie. Santul era traversat pe poduri din bambus, care noaptea se puteau retrage. Initial, se intra in oras pe 4 porti dar, in secolul al 15-lea, regele a adaugat o poarta pentru ca mama sa, care isi avea palatul la sud de zid, sa poata intra sa supravegheze construirea Chediului Luang. Poarta Suan Prung a devenit cea folosita apoi pentru procesiuni funerare. Poarta cea mai importanta este cea de est, Poarta Tha Phae, al carei nume inseamna “ancorarea plutelor” (in vechime, oamenii veneau aici pe raul Ping, folosind plute). Poarta actuala a fost reconstruita in anii ’60, folosindu-se o fotografie a sa din 1891.

 Poarta Tha Phae
 zidul de aparare
 Poarta Suan Prung
 santul de aparare
In cele doua zile, cat am stat in oras, am folosit ca mijoc de transport numai songthaew sau “taxiul rosu”, un fel de Dacia papuc carosata dar ceva mai lung, care are in interior doua banci. Are rolul unui microbuz, fara rute fixe. El poate fi oprit oriunde, facand un semn cu mana spre tine, cu palma orientata in jos. Inainte de urcare, spui soferului unde vrei sa mergi (este foarte util sa ai denumirea respectiva scrisa in Thai) si el iti va spune cat costa. Daca citesti pe internet, afli ca, de obicei, cursele in perimetrul orasului – daca te afli in drumul soferului – costa 20 bahti de persoana. In realitate, ei cer strainilor mai mult dar, de cele mai multe ori, nu merita sa te tocmesti pentru ca oricum sunt foarte ieftine. Daca doresti, poti lua songtheaw doar pentru familia ta si atunci costa mai mult. Tuk-tukul este ceva mai scump, cam 40 bht in oras dar trebuie sa te tocmesti de la inceput fiindca vor cere mai mult. Exista si taxiuri cu ceas, care sunt de incredere.  Noi le-am folosit de doua ori, la sosire si la plecare, comandate de guesthouse-ul la care am stat (ceea ce inseamna un pret mai mare, mai ales ca la plecare era dimineata foarte devreme).
 songthaew
tuk-tuk
In orasul vechi exista numeroase locuri unde poti manca (restaurante, terase, pe strada), adaptate pentru orice buzunar. Meniurile cu preturi, aflate la intrare, te ajuta sa te orientezi. Primind cca. 2 milioane de turisti anual, Chiang Mai este orientat spre nevoile acestora, asa ca meniurile sunt in limba engleza si insotite, de multe ori, de fotografii.
Calugarii budhisti sunt personaje omniprezente, dupa cum micile altare inchinate zeilor locului – pe care se pun mereu ofrande proaspete -, se vad pretutindeni.
Hoinarind pe strazile orasului vechi, vegetatia tropicala se amesteca cu casele vechi, in stil Lan Na si, de unde nu te astepti, apare silueta unui chedi aurit.
Cutiile postale ale orasului seamana cu cele din Anglia, iar pe masini placutele de inmatriculare poarta semne la care nu m-as fi asteptat aici…
Indicatoarele de strada deosebite si celebrele graffiti sunt mereu subiecte pentru fotografi si nici Chiang Mai nu face exceptie in aceasta privinta.
Cam atat am putut observa in Chiang Mai in cele doua zile petrecute acolo. La sfarsitul postarii, cateva fotografii de noapte:

Comments

Calator in Thailanda 4. Chang Mai, orasul / Traveller in Thailand 4. The Town of Chang Mai — 35 Comments

  1. Esti un calator incercat ! Si scrii frumos despre locurile pe care le-ai vazut.
    Splendide florile si altarele de pe strada coplesite de ghirlande. O lume plina de culoare.
    Multumesc !

  2. Multumesc, Dani! Nu stiu daca stai pe Lefkada sau doar mergi pe acolo mai des (am vazut pe blogul tau). Pana acum, este destinatia mea preferata din Grecia. Am fost la Kalamitsi acum vreo 3 ani dar n-am apucat inca sa scriu despre asta, ii va veni insa randul:)

  3. Multumesc, Claudia! Chiang Mai merita mai multe zile decat am stat noi (a fost doar o “recunoastere”) si mai sunt si alte localitati acolo care merita atentie. Exista si excursii locale la care n-am putut participa si chiar in oras, multe alte obiective (nu doar temple dar noi pe astea am pus accent in aceasta prima calatorie).

  4. Chiang Mai is one of my favorite towns in Asia, not least for the variety of things to see and do. You captured a fun assortment of scenes. Did you have a massage? PS. Odd to see the Xmas decor and the Playboy logo on the license plate. 🙂

  5. Mergem des la Lefkada, e aproape si ne place mult. Daca nu ai fost inca, recomand Porto Katsiki si Egremni, doua plaje superbe, printre cele mai frumoase din Grecia. Astept reportajul de la Kalamitsi, am amintiri frumoase de acolo.

  6. Nu am fost in zona triburilor, nici n-am vrut sa merg dupa ce am citit pe un blog ceva ce m-a pus pe ganduri. Nu am loc aici sa dezvolt ideea, daca vrei ii scriu pe mail, Liliana. Am mai fost la Sukhotai, Si Sanchanalai si Bangkok.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*

code