din seria Saranghaeyo, Seoul!

Urcând în sus pe strada de la Mănăstirea Franciscană, ajungi la Templul Gilsangsa.  Inițial, aici era un restaurant dar proprietarul său s-a gândit să-l doneze unui călugăr budhist., care l-a convertit în templu, în 1987. Aici există acum o cameră publică pentru meditație, un centru zen și mai multe cladiri care îi adăpostesc pe cei care optează pentru o perioadă de retragere la templu.

Dacă mergi cu linia 6 de metrou până la stația Hansung University, ieșirea 6, găsești acolo un shuttle-bus (autobuz gratuit) care te duce până la templu. Primul pleacă la 8.30 și ultimul la 16.30

Templul este deschis zilnic între 4 – 20.30, iar intrarea este liberă.

poarta principală Iljumun, Poarta cu un stâlp, aflată în renovare

tavanul pictat al porții

în curtea templului

Daewongak a fost unul dintre cele trei mari restaurante din Seoul și aparținea unei foste gisaeng, retrasă la Los Angeles.

Curtezanele coreene din timpul dinastiei Joseon erau similare geishelor japoneze. Instruite în școli speciale, numite gyobang, înainte de a împlini 10 ani, în artă, dans și muzică, ele îi întrețineau pe bărbații bogați și puternici ai zilei. Unele, mai talentate, au ajuns poete renumite, precum Hwang Jini. (sec.16). Ele erau numite și hae’eohwa, adică “flori care înțeleg cuvintele”. Cariera lor se încheia în jur de 20 de ani, iar la 50 trebuiau să se retragă. Cele mai norocoase puteau deveni concubine ale unor bogătași sau să-și deschidă un restaurant propriu. Unele dintre ele erau croitorese sau se specializau în medicină, nu toate erau în industria de entertainment. După obținerea independenței Coreei, rolul lor a scăzut treptat, fiind înlocuite de hostessele barurilor, cărora le lipsesc însă instrucția și rafinamentul predecesoarelor lor. Gisaeng mai apare acum doar în serialele TV.

Templul Gilsangsa ocupă o suprafață mare, într-o vale împădurită, ceea ce îl face ideal pentru perioade de retragere și meditație. Sala Liniștii, cum este numită sala de meditație este deschisă publicului între  10-17. Căsuțele în care locuiesc călugării și cei care stau o vreme la templu răsar de-a lungul unui pîrîiaș. Izolarea și liniștea fac din această zonă a templului un loc potrivit pentru meditație.

E vremea de rugăciune, după cum ne anunță gongul. Trecem pe lângă pavilionul clopotului și ne apropiem de sala principală a templului, pentru a-l asculta pe călugăr. Odată cu noi au venit aici mai mulți credincioși. Curtea templului este împodobită, în cinstea zilei lui Budha, cu numeroase lampioane. Cele albe sunt pentru cei plecați din această lume.

Pavilionul clopotului

gongul care anunță timpul rugăciunii

La plecare, trecem din nou pe lângă fântâna unde se face purificarea. Ne despărțim cu regret de acest loc atât de primitor.

27. Gilsangsa Temple And The Korean Gisaeng

of the series Saranghaeyo, Seoul!

Gilsangsa Temple came into existence only in 1987. This was the site of the Daewongak, one of the three biggest restaurant in Seoul. The owner, now living in Los Angeles, was a former gisaeng, who decided to donate the place to a well known monk, to be transformed into a temple.

What is a gisaeng? It is woman similar to the Japanese geisha, with a special training in art, dance, music. The training begun before 10 years sometime, and was carried out in a special places called gyobang. A gisaeng has to entertain the rich people in a restaurant or a drinking place. Some very talented gisaeng became famous, like Hwang Jini (16^th. century) who wrote poetry. They got the name hae’eohwa, meaning “flower which understands words”. After Korea gained the independence, the gisaeng’s role diminished. Now they appear only in TV series.

The Gilsangsa Temple is open from 4 a.m. to 8.30 p.m. Entrance is free.

The constructions of the temple are scattered along a valley, in a wood. It offers a templestay program for those who want to retreat for a while to meditate or just to relax. We have been lucky enough to be there at the praying hour, and so we heard the monk’s chants.