Inainte de a pleca pe Coasta Amalfitană, citisem mai multe articole despre Herculaneum comparativ cu Pompei, care m-au făcut curioasă. Majoritatea afirmau că Herculaneum prezintă o serie de avantaje precum ar fi: întinderea sa mai mică, deci o mai bună accesibilitate și mai puțin de umblat; ruine mult mai bine conservate; număr mai mic de vizitatori; mai multă umbră; perspectivă mai frumoasă, Herculaneum aflându-se în mijlocul orașului; orientare mai ușoară și altele.
Cum se face atunci că Herculaneum are doar 300000 de vizitatori pe an, față de cei 3.8 milioane de la Pompei?! Una dintre cauze pare a fi publicitatea mult mai intensă care s-a făcut Pompeiului și alta, descoperirea mai târzie decât a Pompeiului. In timp ce ruinele Pompeiului au fost descoperite la sfârșitul secolului al 16-lea, cele din Herculaneum au ieșit la iveală abia în 1707 (sec. 18).
Ceea ce a influențat modul în care au pierit cele două orașe a fost modul diferit în care s-a manifestat erupția vulcanică. Herculaneum se află la 7.1km de Vezuviu și Pompei la 10.3km. In primul loc, cenușa piroclastică (un amestec de gaze toxice, cenușă și roci vulcanice) s-a prăvălit direct asupra orașului, la o temperatură de incinerare, oamenii suferind o moarte instantanee, sufocați și de gazele toxice. Orașul a fost acoperit dintr-odată de 25m de asemenea cenușă (spre deosebire de Pompei, unde au fost doar 5m) care s-a solidificat imediat. La Pompei a existat întâi “o ploaie” de pietre ponce care a distrus acoperișurile caselor, prăbușindu-le și care a și declanșat alarma. Astfel, o parte din populație s-a putut salva.
