Palatul și grădinile Versailles

Sigur că am fost și la Versailles deși – și aici știu că mulți nu vor fi de accord cu mine – vizita asta nu m-a impresionat în mod deosebit. De-a lungul anilor am vizitat multe asemenea locuri, în Europa sau pe aiurea și, trebuie să spun, că genul de tururi ghidate, cu grupul înghesuindu-se cuminte pe lângă cordonul de catifea, care lasă liber doar un culoar de trecere, nu sunt cel mai agreat mod de a vizita un palat. Ghidul face pauze mai lungi unde vrea el, nu neapărat unde mă interesează ceva pe mine și trebuie mereu să tai din fotografii capete sau mâini care intervin inoportun în cadru. Personal, îmi plac mult mai mult palatele italienești dar, știți și voi, gusturile nu se discută.

Mi s-a părut că turul a mers prea repede și noi am văzut prea puțin. In multe locuri nici n-am ajuns pentru că, oricum, nu era timp suficient. La grădini am mers, practic, singuri, turul terminându-se la ieșirea din palat, spre ele. Oricum, aș fi preferat să fi fost acolo vara și nu în ianuarie dar așa s-a nimerit să fie.

Acestea fiind zise, oful descărcat, voi nota totuși câteva informații despre acest mare pol de putere al Europei, care a fost Palatul Versailles. Pentru cei interesați de mai multe detalii, le stau la dispoziție numeroase ghiduri, bloguri, articole din reviste și, desigur, internetul.

Continue reading

Poduri pe Sena și împrejurimile lor

De poduri, Parisul nu duce lipsă, Sena fiind traversată de nu mai puțin de 37, plus pasarelele. Ele pot fi clasificate după vechime, după lungime, după materialul de construcție, etc. sau după care ți se par mai frumoase. De aceea, nu puține sunt articolele de pe net, de genul ”5 cele mai frumoase poduri”, ”10 cele mai frumoase poduri”, etc., fiecare desemnând clasamentul cuiva, nu neapărat și al tău.

Podurile Senei pot fi admirate fie ajungând la ele de la obiectivele de vizitat, răspândite pe ambele maluri, fie chiar într-o plimbare de-a lungul fluviului, pe cheiurile sale sau într-o plimbare cu vaporașul, activitate mult îndrăgită de turiști și nu numai.

Poți ședea pe mal, urmărind curgerea lină a apei sau poți privi locuințele de pe vaporașe. Orice ai alege, nu te vei plictisi, Sena fiind un fluviu animat și chiar plin de surprize.

Mai trebuie să vă spun aici că malurile Senei, cu clădirile istorice de pe o parte și alta a sa fac, împreună, parte din patrimoniul UNESCO.

Continue reading

Necropola regilor Franței, Basilica St. Denis

La 9km de de Paris, într-o suburbie nordică (unde se ajunge pe linia 13 de metrou), pe locul unei mănăstiri feudale, a fost ridicată o biserică care va deveni necropola regilor Franței, Biserica St. Denis. Ea a fost considerată basilică încă din vremurile merovingiene. Abia în 1966 a fost ridicată la rang de catedrală.

Un număr impresionant de 43 de regi, 32 de regine și 63 de prinți și prințese, alături de slujitori ai familiei regale sunt înmormântați aici. Doar trei dintre regii Franței nu au fost înmormântați aici. Mormintele alcătuiesc cea mai mare colecție de sculptură funerară din secolele 12-16. Mai văzusem un asemenea loc la Roskilde, în Danemarca.

Biserica a fost proiectată de către sfetnicul regelui, regent al Franței în timpul celei de-a doua cruciade și starețul Suger, între 1135-1144 dar a fost terminată abia în secolul 13. Capela este considerată prima construcție gotică. Aici s-a pus pentru prima dată accentul pe lumină, ca simbol al divinității.

Basilica St. Denis, Paris
Continue reading

Inima Montmartre – Place du Tertre și Sacre Coeur

Se spune că patru sunt obiectivele obligatorii pe care ar trebui să la aibă în vedere orice călător la Paris: Turnul Eiffel, Catedrala Notre Dame, Luvru și, desigur, Montmartre. Nu îmi place să urmez neapărat listele de must see când merg undeva (am mai scris asta) dar, la Paris, chiar e greu să le eviți, ele constituind, cumva, esența orașului. Vizitele mele fiind însă scurte, Turnul Eiffel și Luvru au rămas pentru altă data, alte locuri atrăgându-mi mai degrabă atenția.

Moulin Rouge, Paris
Basilica Sacre Coeur
prin Montmartre
Continue reading

Muzeul d’Orsay, o gară devenită muzeu

Palatul d’Orsay, construit pe malul Senei vis-a-vis de Luvru și Grădinile Tuilerie în 1810, a avut o viață scurtă, fiind incendiat în 1871, în timpul Comunei din Paris. Cum se apropia anul deschiderii Expoziției Universale 1900, era nevoie de o gară mare, unde să sosească vizitatorii. Cu construirea/amenajarea sa a fost însărcinat cunoscutul arhitect al vremii Victor Laloux, împreună cu doi colegi de-ai săi.

Acesta a construit o fațadă din piatră impresionantă, care să acopere structurile metalice existente și a modernizat designul interior. Gara d’Orsay și hotelul cu același nume s-au deschis în 1900

Până în 1939 a funcționat gara care trimetea, pe 16 linii, trenuri spre sud-vestul Franței. In timpul celui de-al doilea război mondial, de aici se trimeteau pachetele pentru prizonieri și apoi gara a devenit un centru de primire a prizonierilor.

De abia în 1977, Președintele Giscard d’Estaing a hotărât construirea unui muzeu în acest loc, hotărâre finalizată abia în 1986, în timpul Președintelui Mitterrand.

Acum, Muzeul d’Orsay este, alături de Muzeul Luvru, cel mai vizitat muzeu din Paris. Sunt expuse aici picturi și sculpturi din perioada impresionistă și post-impresionistă dar și lucrări de artă decorativă.


Muzeul d’Orsay, privit de pe Sena
sus, pe terasă, se văd, cu spatele, cele șase personificări ale continentelor, realizate, fiecare, de către alt sculptor
parterul muzeului, fosta sala principală a gării
sala de bal/sala festivă
Continue reading

Grădinile Tuileries, o bijuterie florală în mijlocul Parisului

Martore ale istoriei Parisului și Franței, Grădinile Tuileries se întind pe o suprafață de 25.5ha și sunt vizitate de 14 milioane de oameni, anual. Acest lucru se datorează, probabil și faptului ca ele reprezintă un culoar de legătură între Place de la Concorde și Luvru.

Numele lor provine de la fabricile și târgul de țigle care se găseau, în Evul Mediu, în acest loc (tuile, fr.= țiglă).

partea de nord, spre rue Rivoli
Continue reading

Strălucitoarea Catedrală Notre Dame de Paris

Nu-mi închipui că cineva a vizitat Parisul fără să vadă Catedrala Notre Dame! Dacă nu altceva, măcar amintirea Cocoșatului de la Notre Dame tot l-a dus acolo! Eu am vizitat-o de două ori, o dată toamna, în septembrie și apoi într-un ianuarie, când bradul de Crăciun era încă în fața ei.

Istoria sa îndelungată se împletește cu cea a Franței.

Notre Dame de Paris
Continue reading

Sainte-Chapelle, una dintre capodoperele Parisului

Aflată în inima Parisului, în Ile de la Cite, capodopera gotică Sainte- Chapelle atrage numeroși vizitatori. Ea fost construită între 1242-1248 pentru a adăposti relicve prețioase ale creștinătății, precum Coroana de spini și o parte din Sfânta Cruce. Ele erau arătate Parisului de către rege, în Vinerea Mare.

Aceste relicve au fost aduse de la Constantinopol, de către regele Louis IX ( care a devenit apoi Sf.Louis) și au făcut ca Parisul să devină a doua capitală creștină a lumii.

Sainte-Chapelle
Continue reading

La pas prin Cartierul Latin

Cartierul Latin, aflat la sud de centrul-centrului Parisului, Ile de la Cite, poartă acest nume încă din Evul Mediu, când aici locuiau studenții de la Sorbonna, care foloseau latina ca limbă de studiu.

El se învecinează cu St.Michel, alcătuind, împreună o parte deosebit de animată a Parisului, aglomerată și parcă veselă, în același timp.

In ambele cartiere turistul găsește o mulțime de restaurante, bistrouri și cafenele dar, desigur și numeroase obiective turistice.

în Cartierul Latin
prin St.Michel
Continue reading