Azi m-a apucat dorul de Paris si vreau sa va arat sau sa va reamintesc cum este Opera din Paris, una dintre stralucitoarele cladiri-monument ale orasului.
Ceea ce cunoastem sub numele de Palatul Operei sau Opera Garnier este rezultatul unui concurs de proiecte, 171 la numar, din care a fost ales ca si castigator cel apartinand unui necunoscut pe atunci – Charles Garnier, un arhitect de 35 de ani. Constructia s-a desfasurat intre 1860-1875, sub domnia lui Napoleon III. “Managerul” proiectelor de reconstructie a capitalei – ordonata de Napoleon III – era Baronul Haussmann, al carui nume il poarta unul dintre Marile Bulevarde pariziene. Se spune ca, dupa inaugurarea sa la 15 ianuarie 1875, imparateasa Eugenia, sotia lui Napoleon III l-ar fi intrebat pe arhitect: “Ce stil este acesta? Nu este nici un stil! Nici grecesc, nici Louis XVI, nici macar Louis XV!” Garnier ar fi raspuns: “Nu, alea sunt depasite! Este Napoleon III! Aveti a va plange, Doamna?”
Fatada cladirii, aflata in Place de l’Opera, este impodobita cu coloane, frize si grupuri statuare, recunoscandu-se de la distanta dupa verdele-cupru al cupolei. In apropierea Operei se afla si celebrul Le Grand Hotel.
In interior, marea scara dubla de acces, imaginata de Garnier ca si scara unui palat somptuos, construita cu marmora de diferite culori, conduce la nivele diferite.
Dintr-un foaier mai mic se poate admira exteriorul Operei, cu terasele sale.
Sala mare a Auditoriumului are o capacitate de 1900 locuri si este o combinatie de rosu si auriu. Scena imensa poate gazdui 450 de artisti!. Pe plafonul pictat de Marc Chagall in 1964, in culori vii, este fixat imensul candelabru de cristal care cantareste 8 tone.
Nu este o legenda faptul ca sub cladire se afla un lac artificial, legenda este doar Fantoma! Lacul serveste ca rezervor de apa pentru pompieri.
In 1989 s-a construit Opera de Paris Bastille, in Piata Bastiliei si, de atunci, la Opera Garnier se mai prezinta numai spectacolele de balet.
Place de la Bastille este locul celebrei inchisori care a fost distrusa in timpul Revolutiei Franceze. Initial, Bastilia a fost o fortareata, construita dupa ce francezii au fost infranti de englezi in lupta de la Poitiers, in 1356. Constructia a durat 12 ani, intre 1370-1382, realizandu-se o fortareata solida cu 8 turnuri si ziduri de 4 m grosime. Mai tarziu, cardinalul Richelieu a transformat-o intr-o inchisoare pentru dusmanii regelui, devenita faimoasa pentru tratamentul acordat detinutilor care rareori ii supravietuiau. Printre clientii “de marca” ai inchisorii s-au numarat Voltaire, Fouchet si Sade. Victor Hugo a facut celebra aceasta inchisoare in romanul sau Mizerabilii.
In decurs de un an (1789-1790) Bastilia a fost complet distrusa. Dupa doi ani s-a construit o piata, unde s-a pus piatra de fundatie a unei coloane ce trebuia inaltata in amintirea Bastiliei si a Revolutiei Franceze. Au existat diverse proiecte (ex.: un monument in forma de elefant care sa fie construit din tunurile luate de la spanioli) dar abia in 1833 Louis Phillipe a decis construirea Coloanei din Iulie, care a fost inaugurata in 1840 (cf. datelor din wikipedia).
Astazi, Piata Bastiliei este o zona animata, cu multe cafenele, cluburi si restaurante. In mijlocul sau se afla Coloana din Iulie, care are in varf statuia numita Geniul Libertatii.
Ca si in cazul Operei Garnier si pentru Opera Bastille s-a organizat o competitie, de data aceasta internationala, la care au participat 1700 arhitecti. Castigatorul sau a fost canadian-uruguayanul Carlos Ott (ce interesanta este aceasta coincidenta de nume Charles/Carlos). Opera noua a fost inaugurata la 13 iulie 1989. Ea are o capacitate de 2700 locuri.
La Opera Garnier se ajunge usor cu metroul, statia Opera. Se poate vizita zilnic intre 10-17, in perioada de vara, in restul timpului fiind un orar mai redus. Vizitele tin cont de desfasurarea spectacolelor. Biletul pentru tur costa 8 euro. La Opera Bastille, tot cu metroul, statia Bastille. Nu am vazut daca se organizeaza tururi de vizita in interior.