La castel în poartă, oare cine bate?

In landul Baden-Württemberg se află câteva dintre cele mai frumoase castele ale Germaniei, cele mai vizitate fiind – de departe – Castelul Hohenzollern și Castelul Sigmaringen, legate cumva și de istoria noastră. Mi-am propus și eu, luna trecută, să realizez un mic circuit cu mașina, în care să le vizitez, adăugând și Castelul Lichtenstein, un castel mai mic și mai puțin căutat de turiștii srăini.

Castelul Lichtenstein, Baden-Württemberg

poarta principală

poarta principală, văzută din curte; aici se află casa de bilete și un mic stand cu suveniruri

Continue reading

O plimbare neprogramată prin Orașul Vechi (Altstadt) Lahr

In drum spre Gengenbach am oprit să ne plimbăm puțin prin Lahr. Nu știam mai nimic despre acest oraș dar nici nu aveam nevoie pentru cele 1-2 ore cât urma să dureze până să ne dezmorțim puțin. Abia după ce am revenit “acasă” am căutat pe net ceva informații dar n-am găsit prea multe.

Ceea ce am reușit să aflu este că Lahr  s-a dezvoltat în jurul turnului unei cetăți, pe la începutul secolului al 13-lea. Cetatea aparținea familiei nobiliare Geroldseck, iar turnul se numea Turnul Berzei.

Acum, Lahr este un oraș cu peste 40000 de locuitori, aflat în vestul landului Baden-Württemberg, la 60 km de Strasbourg.

Turnul Berzei, Lahr

Lahr

Continue reading

Gengenbach, un orășel romantic din Pădurea Neagră

Pădurea Neagră a devenit o fascinație din momentul în care am învățat la școală că de acolo, din acei munți nu prea înalți (1493 m înălțime maximă) izvorăște Dunărea. De văzut am apucat însă să îi văd abia în ultimii ani.

O fotografie de pe net, văzută cândva în preajma Crăciunului, mi-a atras atenția asupra unui orășel aflat la granița de vest a Germaniei, nu departe de Strasbourg (27 km). Este vorba despre Gengenbach care are cel mai mare calendar natural de Advent din Germania. Veți vedea mai jos despre ce este vorba, pentru că luna trecută l-am vizitat.

Acest orășel cu cca. 11000 de locuitori este așezat în Valea Kinzig, una dintre cele mai cunoscute văi ale masivului Pădurea Neagră. El este cea de-a doua locație vizitată de mine în mai, pe traseul Deutsche Fachwerkstrasse.

Munții Pădurea Neagră

Gengenbach

Continue reading

Un popas pe Deutsche Fachwerkstrasse, la Markgröningen

In Germania, o Uniune a Orașelor Istorice Fachwerk (stil de construcție), având ca scop principal conservarea lor, a fost fondată în 1975. Abia peste mai bine de 20 de ani, în 1996, s-a creat traseul Deutsche Fachwerkstrasse, cu o lungime de 2800 km, care unește nordul cu sudul Germaniei și numără 100 de orașe mai mari sau mai mici.

Pe blogul meu ați mai poposit, pe acest traseu la Esslingen și la Bietigheim-Bissingen, care fac parte din segmentul Neckar-Schwarzwald-Bodensee (772 km) al traseului amintit. Luna trecută am vizitat alte două orașe, în același segment, despre care vă voi povesti pe blog.

Incep azi cu Markgröningen, un oraș mai mic, de circa 20000 de locuitori, aflat în landul Baden-Württemberg, la 20 km N-V de Stuttgart și la 9 km de Ludwigsburg, în valea pâraielor Glems și Lendels.

Marktplatz, Markgröningen

Wimpelinhof, Muzeul orășenesc

“Zum treuen Bartel”/”La păstorul loial”, un restaurant aflat vis-a-vis de Biserica Sf. Bartolomeu

Continue reading

Astana, o capitală construită pentru viitor

Articolul acesta va fi lung, așa cum a fost și plimbarea făcută în ziua aceea. Aceasta a fost, de altfel, cea mai însorită zi pe care am avut-o la Astana, în restul timpului cerul fiind cam îmbufnat. Aici veți găsi grupate cele mai multe fotografii din Astana. Este ultimul articol despre scurta mea călătorie în capitala Kazahstanului.

Pe “axa cu apă și verdeață” a capitalei (cam așa s-ar traduce numele axei centrale a capitalei cazace) se alătură una alteia clădiri, unele spectaculoase, care fac obiectul interesului oricărui vizitator al său. In multe locuri apare o inscripție în limba cazacă, însemnând “spiritul Astanei”, inscripție care reamintește tuturor planurile ambițioase ale președintelui statului, care dorește să facă din Astana un oraș al viitorului. Acesta se conturează încet-încet, după ce a fost deja construită axa sus-menționată. N-aș putea să-i spun bulevard pentru că e mai mult decât atăt, cuprinzând spații verzi întinse, decorate cu fântâni (multe închise încă în momentul vizitei mele) și sculpturi moderne, inspirate din istorie sau folclor, majoritatea. Toate se văd ca în palmă din Turnul Bayterek, după cum ați văzut deja din articolul dedicat acestui obiectiv.

In afară de această “axă” și pe malul stâng al Issymului se ridică acum construcții noi, cu linii moderne și, ținând seama că orașul întreg este un șantier, curând fața sa se va schimba din nou.

 

blocuri de locuințe în Astana

această “farfurie zburătoare” este clădirea Circului din Astana

Continue reading

Eveniment mondial care a lăsat în urma sa un muzeu

Anul trecut, în 2017, a avut loc la Astana un eveniment mondial – EXPO2017 – care a atras 115 țări participante și 22 organizații internaționale. Tema sa, “Energia viitorului”, a atras aproape 4 milioane de vizitatori. Expoziția a constituit pentru Kazahstan și Astana o adevărată lovitură de imagine, demonstrând capacitatea sa de organizare a unui eveniment de asemenea anvergură.

La aproape 8 luni de la închiderea expoziției, când am vizitat eu Astana, destinația multor construcții de pe cele 25 de ha câte au fost ocupate, era deja parțial schimbată. Muncitori lucrau și în spațiul exterior clădirilor, pentru a le da o nouă configurație. Mai erau însă vizitatori care, asemenea mie, veniseră acolo să vadă ce a rămas important pentru omul obișnuit – un nou muzeu care îmbogățește zestrea spirituală și de cunoaștere a Astanei, Muzeul Nur Alem sau Muzeul Energiei Viitorului.

EXPO 2017, Astana

în interiorul “Sferei”

Continue reading

Unde mergem în Astana, la bazar sau la mall?

Sigur că răspunsul la această întrebare depinde de ceea ce vrei să cumperi dar trebuie să știi că (la fel ca și în alte foste țări sovietice) bazarul acoperă conceptul nostru de piață mai ales, chiar dacă mai oferă și alte produse. Așadar, dacă veți întreba de o piață, veți fi priviți cu nedumerire deoarece aici toată lumea merge la Bazaar! Acesta vă oferă, în principal, legume și fructe. Desigur, ați putea cumpăra aceste produse și la magazinele din malluri dar acolo prețurile sunt fixe, pe când în bazar se poate negocia.

un bazar de cartier în Astana

Mega Silkway Mall

Continue reading

Muzeul Național al Kazahstanului

După cum am mai scris într-o postare mai veche, ceea ce îți oferă o mai bună înțelegere a istoriei și caracteristicilor individuale ale unui popor, este o vizită la muzeul său național. De aceea, fac acest lucru ori de câte ori este posibil.

Muzeul Național al Kazahstanului, Astana

Fântâna liderilor Sak

Continue reading

Credințe, biserici și moschei la Astana

Oficial, Republica Kazahstan este un stat laic, cu o atitudine tolerantă față de biserică și religie, care se practică liber. Țara este majoritar musulmană, atât cazacii (majoritari) cât și minoritățile precum: uzbeci, tadjici, azeri, kirkizi, ceceni, kurzi, turci, tătari sau uiguri, practicând această religie fără a fi însă fundamentaliști.

Până la câștigarea independenței față de fosta Uniune Sovietică, mare parte din așezămintele religioase din țară au fost închise, ajungându-se la existența a doar 46 moschei și 62 biserici ortodoxe în întreaga țară. După 1991 s-a înregistrat o revigorare a vieții spiritual religioase și, în consecință, numărul așezămintelor de cult a crescut (în 2002 s-a ajuns la 1623 moschei și 225 biserici ortodoxe).

Religia islamică a fost introdusă (ca și în restul Asiei) în secolul al 8-lea, după cucerirea arabă și a atins maximul de dezvoltare în secolul al 15-lea. Ea a fost încurajată și în timpul dominației țariste, care dorea atragerea țării în sfera sa de influență.

Continue reading

Bayterek – un monument născut dintr-o legendă – , dacă vrei să vezi Astana de sus

In centrul Astanei, în mijlocul unui parc, se află monumentul devenit simbol al orașului și chiar al întregii țări. Turnul Bayterek a fost inaugurat în anul 2002 și este opera arhitectului cazac Akmurza Rustembekov.

Sursa sa de inspirație a fost o veche legendă cazacă, care ne vorbește despre un copac, Pomul Vieții, ce crește pe malul Fluviului Lumii. Numele acestui copac este Bayterek. In vârful său se află un cuib, în care Pasărea Sfântă a Fericirii, Samruk, a depus un ou de aur. Acesta simbolizează Soarele, dătător de viață și speranță. Sub pom stă însă la pândă un dragon rău, Aydakhar, care vrea să mănânce oul.

Turnul Bayterek, Astana

în prim plan cele două clădiri ale Parlamentului, la mijloc- Ak Orda – sediul Președinției, în spatele său se zărește Piramida (Palatul Păcii și Înțelegerii), în fundal – Palatul Independenței (dreapta) și Institutul de Artă (stânga)

în fundal, sediul Companiei Naționale de Petrol și Gaze, KazMunayGaz, în spatele căruia se vede acoperișul în formă de cort al mallului Han Shatyr

sus, în cuibul păsării Samruk

Continue reading